Candidaţi unici la conducerea CSM

FOTO: infocsm.ro

"Având în vedere că în anul 2016 vor fi făcute numiri noi în funcțiile de conducere la ÎCCJ deoarece expiră mandatul de conducere al persoanelor investite (președinte, vicepreședinți) dar și faptul ca în acest an vor fi derulate examene de promovare în funcții de execuție la această instanță, CSM va trebui să gestioneze în cele mai bune condiții de transparență și corectitudine aceste proceduri, astfel încât numirile și promovările să fie în concordanță cu capacitățile profesionale ale candidaților. (...) În același sens, vor trebui gestionate propunerile de numiri în funcție de conducere ale procurorului general al PÎCCJ și al procurorului șef al DNA", afirmă judecătorul Mircea Aron, în proiectul de candidatură depus pentru funcția de președinte al CSM.

Mircea Aron subliniază că alegerile din CSM, al căror calendar se va derula începând cu februarie, vor necesita un efort deosebit din partea Consiliului, de corectitudinea acestora depinzând buna funcționare a Consiliul Superior al Magistraturii în viitor.

Într-o analiză Swot, el menționează, printre punctele tari, că instituția are buni profesioniști ai dreptului, în cea mai mare parte cu experiență în exercitarea atribuțiilor manageriale în instanțe și parchete, experiență în ceea ce privește reacția rapidă la atacuri vizând independența justiției, în identificarea unor instrumente de responsabilizare și eficientizare a activității instanțelor, în actualizarea legislației secundare, în avizarea de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești și în sesizarea ministrului Justiției cu necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative în domeniu, comunicarea coerentă cu ÎCCJ, MJ și Ministerul Public (MP), și practică unitară în secțiile disciplinare.

În ceea ce privește punctele slabe, el menționează dialogul uneori prea complicat, inutil, contradictoriu pe alocuri, atenția insuficientă la argumente în comisii, secții sau plen, comunicarea slabă cu asociațiile profesionale, cu consecința posibilei percepții a acestora că CSM nu servește convingător sistemul de justiție, și spațiile insuficiente pentru birouri.

Referitor la factorii de influență externă, judecătorul enumeră ca și oportunități faptul că ministrul Justiției face parte dintr-un guvern de tehnocrați cu experiență europeană, care nu au neapărat constrângeri electorale, existând astfel toate premisele pentru promovarea în Parlament a propunerilor CSM pentru modificarea și completarea legilor justiției, dar și cele referitoare la redesenarea hărții instanțelor și parchetelor, despre care s-a spus că ar afecta interesele electorale ale aleșilor care candidează în circumscripțiile unde se află unitățile propuse pentru desființare, creșterea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar.

La capitolul ''amenințări'', el a punctat lipsa infrastructurii adecvate în perspectiva aplicării legii privind falimentul persoanei fizice și a dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă referitoare la cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu (chiar dacă aplicarea acestor dispoziții s-a amânat până în 2017, amenințarea rămâne), instabilitatea legislativă, eventuala continuare a atacurilor la adresa CSM și a sistemului judiciar în general și magistraților, în special.

În opinia sa, o prioritate a CSM în 2016 ar trebui să fie sesizarea Parlamentului cu propunerile de modificare a legilor Justiției elaborate de Consiliu, în baza unei analize serioase a nevoilor sistemului și care au făcut obiectul consultărilor cu instanțele de judecată, cu ÎCCJ, MP, INM.

"Propunerile aprobate de Plenul CSM sunt expresia preocupării pentru consolidarea independenței justiției, creșterea calității actului de justiție și îmbunătățirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislației înfăptuite prin adoptarea celor 4 coduri. (...) Plenul CSM a constatat că nevoile sistemului s-au modificat în cei 11 ani de la elaborarea și aplicarea legilor justiției", precizează el.

Mircea Aron mai arată că o altă propunere punctuală care a stat în atenția membrilor Consiliului este aplicarea din 2017 a dispoziției art.136 din Legea 304/2004 potrivit căreia atribuțiile MJ referitoare la bugetul instanțelor să fie preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

"Independența financiară ar reprezenta o garanție reală a independenței instanțelor, în acord cu principiile statului de drept.
Direcția de specialitate a CSM poate face un inventar al celor câteva zeci de acte normative ce ar trebui modificate și, împreună cu specialiști din MJ și ÎCCJ, s-ar putea face propuneri concrete în acest sens. Este primul grup de lucru pe care îl propun în acest proiect, dacă nu există o opoziție motivată din partea celor două instituții", susține judecătorul.

Aron subliniază necesitatea ca, printr-o comunicare mai intensă cu comisiile juridice ale Parlamentului, împreună cu MJ, să fie deblocate modificările articolelor din Codul de procedură penală și Codul Penal, determinate de deciziile de neconstituționalitate ale CCR.

"Nu este rezonabil ca acte de importanța Codurilor, destinate publicului larg, să poarte ani în șir, în dreptul a numeroase articole, mențiunea de "neconstituțional". Fără aceste modificări, cel mai probabil, justițiabilul, în lipsa unei pregătiri juridice corespunzătoare, nu va avea posibilitatea de a studia și înțelege deciziile CCR, menționate în coduri", arată el.

Totodată, judecătorul spune că s-a dovedit eficientă activitatea organizării pe grupuri de lucru în CSM și că această modalitate trebuie continuată.

"Grupul de lucru format (...) ar trebui să finalizeze Ghidul de conduită pentru sistemul judiciar care fusese planificat în Strategia Consiliului de întărire a integrității în justiție pe anii 2011 — 2016 la paragraful "perfecționarea sistemului de reguli de conduită și deontologie". Consider necesar ca în anul 2016 să constituim un grup de lucru pentru modificarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, care conține dispoziții ce trebuie clarificate, potrivit unor opinii ale magistraților. Personal, apreciez că acest cod poate suferi modificări și în sensul unor mai bune definiri a obligațiilor deontologice ale magistraților. În Grupul de lucru privind eficiența activității instanțelor va trebui să finalizăm etapa ce privește implementarea unor indici de calitate și standardizarea hotărârilor judecătorești", mai susține Aron.

Potrivit acestuia, trebuie finalizată activitatea grupului de lucru care elaborează Manualul de management judiciar, instrument important în procedura examenelor de numiri în funcții de conducere, în care managementul să fie tratat cu aplicație la sistemul judiciar, și să continue activitatea grupului de lucru privind impactul noilor coduri.

O componentă importantă a activității CSM va rămâne, arată Aron, cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul MCV și cu celelalte instituții europene, inclusiv ENJC — Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare.

"În cadrul relațiilor cu CE referitoare la MCV, este importantă o coordonare mai strânsă și un mesaj unitar cu MJ, ÎCCJ și MP în comunicarea cu oficialii europeni, astfel încât informarea să nu fie distorsionată" mai menționează magistratul.

Aron consideră că selecția pe care o face Inspecția Judiciară (IJ) în promovarea magistraților în această structură trebuie să se bazeze exclusiv pe meritocrație.

"Întrucât Inspecția funcționează în prezent sub limita celor 70 de posturi prevăzute de lege, cred că este nevoie ca diferența să fie completată având în vedere volumul și complexitatea muncii cu care se confruntă. (...) IJ va trebui să-și gestioneze mai bine reacția la ceea ce consideră abatere în activitatea magistratului, dar și comunicarea cu spațiul public, astfel încât să înlăture suspiciunile de atingere a independenței magistratului în exercitarea funcției sale jurisdicționale și să-și profesionalizeze compartimentul de comunicare publică", mai spune Aron în proiectul său.