Bilele negre ale noilor Coduri Penal și de procedură civilă
Principala problemă semnalată de o parte dintre magistraţi se referă la interceptări. Astfel, unii procurori consideră cu nu vor mai putea dispune interceptări telefonice decât după ce îl anunţă pe suspect că este anchetat. Alţii consideră că persoanele suspectate de săvârşirea unei fapte penale pot fi interceptate, cât timp s-a început urmărirea penală în ceea ce priveşte fapta săvârşită.
O altă schimbare importantă din noul Cod Penal este reducerea pedepselor pentru faptele de corupţie. Luarea de mită, de exemplu, este sancţionată cu pedeapsă cuprinsă între 3 şi 10 ani de închisoare, în timp ce în vechea legea pedeapsa era de până la 15 ani. În schimb, crește pedeapsa maximă prevăzută pentru darea de mită, de la 5 la 7 ani.
Un alt exemplu este pentru infracţiunea de înşelăciune, care va fi pedepsită cu cel mult cinci ani de la 1 februarie, în condiţiile în care acum pedeapsa maximă este de 15 ani.
Resursa umană este o altă problemă reclamată de magistraţi. Noile coduri introduc două noi instituţii. Este vorba în primul rând despre judecătorul de drepturi şi libertăţi, care va judeca exclusiv cereri de arestare preventivă, dar şi avizele de percheziţie sau interceptare. O altă instituţie nouă este judecătorul de cameră preliminară, cel care analizează dacă procurorul care vrea să trimită în judecată un dosar a respectat toate procedurile. Abia apoi cazul ajunge pe masa magistratului care judecă dosarul, iar cei trei trebuie să fie diferiţi. Unele instanţe reclamă că nu au personal suficient pentru a acoperi această cerinţă.
Sunt voci ale profesioniştilor dreptului care susţin că unii magistraţi ar fi tentaţi să aplice în continuare în paralel cele două coduri, în cazul în care faptele ar fi fost săvârşite înainte de 1 februarie, selectând prevederile favorabile acuzatului din fiecare lege.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
