Tinerețe fără bătrânețe. Nepăsarea, mai nocivă ca poluarea
prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog: Planeta a ajuns într-un moment în care trebuie salvată de-a binelea.
Cu fiecare minut care trece, planeta noastră este tot mai poluată cu noxe, tone de deşeuri sau praf. Cu sau fără intenţie, omul şi-a distrus propriul cămin: a defrişat păduri, a demolat parcuri şi a poluat ape. Rezultatul?
prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog: Dispar cu miile specii de plante şi animale. E de natură să ne îngrijoreze. Este mai grav decât cred oamenii.
Schimbările climatice extreme sunt produse prin poluarea atmosferei cu dioxid de carbon şi alte gaze de seră. De unde provin?
prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog: Unul dintre aspectele majore ale poluării îl reprezintă metalele grele. Metalele acestea grele pe care omul le scoate din măruntaiele pământului, unde natura le-a aşezat. Omul le-a scos la suprafaţă, le-a răspândit şi este imposibil să le reintroducem. Mă refer la plumb, la mercur, la cadmiu şi la alte metale, uraniu, plutoniu.
dr. Veronica Şurlea, medic primar pneumolog: Nu toate persoanele care posedă un autovehicul au o mașină de ultimă generație, care să folosească combustibil a căror ardere nu produce poluanți atât de agresivi. Apoi existența încă a locuințelor care folosesc pentru încălzire în anotimpul friguros cărbunele și lemnele.
Alexandru Popescu, preşedinte stopco2.ro: În România media pe om de dioxid de carbon este de 3,9 -4 tone pe an, dar bineînţeles că această valoare variază în funcţie de zona din ţară. Pentru oraşe media este mai mare peste 5,5 chiar spre 6 tone spre an. În mediul rural se consumă mai puţin, dar este compensat de consumul animalelor.
Un alt factor care poluează sunt deşeurile aruncate la întâmplare. România se transformă încet, dar sigur, într-o groapă de gunoi. Deşeurile industriale, din construcţii sau menajere ne pot distruge sănătatea.
prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog: Bolile omului de astăzi nu mai seamănă cu bolile omului din vechime.
Comisia Europeana a declanşat anul trecut procedura de infringement împotriva ţării noastre. Asta pentru că locuitorii din unele zone din Bucureşti şi Iaşi au fost expuşi unor niveluri mari de particule periculoase pentru sanatate. Practic este un avertisment că autorităţile vor primi amenzi uriaşe dacă nu remediază situaţia.
"România nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine (PM10). Aceste particule fine provin din emisiile generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor şi pot cauza astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur", se preciza în comunicatul Comisiei Europene.
prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog: În Bucureşti există o neglijenţă, o aruncare pretutindeni a gunoaielor, cadmiul este foarte cancerigen. Bucureştiul are mult cancer. Cadmiul este extras din planta tabac, dar fumătorii din bucureşti aruncă chiştoacele pe stradă fără să fie sancţionaţi.
De aceea, fiecare dintre noi este responsabil pentru sănătatea planetei înainte ca lucrurile să scape cu totul de sub control. Ce putem face? În primul rând, ne putem calcula amprenta de carbon.
Alexandru Popescu, preşedinte stopco2.ro: Amprenta de carbon este urma pe care fiecare dintre noi o lăsăm după activităţile pe care le desfăşurăm, de la cât consumăm acasă, cât de cald ţinem în cameră, câtă apă caldă, câtă apă rece, cât curent consumăm sau câtă carne mâncăm sau cât de mult ne deplasăm cu mijloacele de transport fie că sunt maşină personală, tren, avion.
La 76 de ani, profesorul Corneliu Zeană este un exemplu pentru mulţi tineri. Deşi ar putea merge la cabinet cu maşina sau cu un taxi, medicul alege tramvaiul sau autobuzul.
prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog: Bucureştiul e un oraş ciudat. Se merge bară la bară. poluează enorm. Transportul în comun te scuteşte şi de un grad de stres. Cei care conduc automobil fac ceva mai multe infarcte decât cei care nu conduc.
Pe de o parte ne enervăm, iar pe de altă parte ne îmbolnăvim din cauza noxelor: la fiecare 2 km parcurşi cu maşina se elimină aproximativ 450 de grame de dioxid de carbon. Cercetările arată că fiecare copac absoarbe o tonă de CO2 pe an. Asta înseamnă că ar trebui să plantăm un copac pentru fiecare 4.444 de kilometri parcurşi cu autovehiculul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
