Pădurile virgine din România, candidate UNESCO

Aproape 24.000 de hectare de păduri virgine din România sunt propuse să intre în patrimoniul mondial UNESCO. Este vorba despre păduri cu arbori vechi chiar şi de 5 secole. Consultanţii organizaţiei au evaluat deja pădurile din cele opt arii naturale protejate din Munţii Carpaţi, iar verdictul final este aşteptat pentru primăvara anului viitor.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Pe cele 630 de hectare de pădure virgină de la Strâmbu Băiuţ din Maramureş, una dintre cele opt candidate pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO, la fiecare pas sunt crengi sau arbori cazuţi la pamânt.

Una dintre condițiile ca o pădure să fie declarată virgină este prezența lemnului mort, precum acest trunchi de brad, căzut de peste 25 de ani, acoperit astăzi de mușchi și licheni

Ing. Ioan Chira, șef Ocol Silvic Strâmbu Baiuț: „Padurea e cum era acum 100 de ani, când nu se făceau exploatări industriale cum se fac în ziua de astăzi.”

Arborii din pădurile virgine sunt, în mare parte, foarte batrâni - au chiar şi peste 500 de ani. Ei măsoară peste 50 de metri înalţime şi au diametre care depăşesc chiar şi un metru jumătate.

Ing. Florin Mârzac, șef district Ocolul Silvic Strâmbu Băiuț: „Sunt nu doar un patrimoniu al nostru, al românilor, este un patrimoniu european, este un patrimoniu mondial tocmai pentru că sunt foarte rare.”

Alături de codrii seculari de la Strâmbu Băiuţ, pe lista siturilor candidate pentru patrimoniul mondial UNESCO se regăsesc şi ariile naturale protejate Groșii Țibleşului, Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei, Cozia, Codrul secular Șinca și Codrul secular Slătioara.

Costel Bucur, director regional WWF România: „Este un motiv de mândrie pentru noi, românii, pentru faptul că am ştiut să păstrăm aceste eşantioane de păduri nealterate.”

Ciprian Coc, ecologist: „Faptul că aceste păduri vor fi incluse în lista patrimoniului UNESCO este un lucru extraordinar pentru România.”

Verdictul final din partea UNESCO este aşteptat în luna mai a anului viitor.