Toate cele 22 de persoane care au murit în urma atacului din Manchester au fost identificate. Printre cei care au murit sunt mulţi copii şi adolescenţi. Dar sunt şi părinţi care aşteptau la intrarea în arenă să-şi ia copiii acasă, după concert. Fiecare are povestea lui tulburătoare, spusă acum de supravieţuitori şi de rude.
După atacul de la Manchester Arena, Charlotte Campbell nu şi-a mai găsit fiica de 15 ani. O zi întreagă a cautat-o, a sunat la toate instituţiile, a făcut apel la oameni să ia legătura cu ea, dacă se întâmplă să o vadă.
„Mă gândesc la toate variantele. Că poate va intra pe poartă în orice moment, ca şi cum nu ar şti ce s-a întâmplat. Că poate e în spital undeva şi are nevoie de mine, dar nimeni nu ma caută pentru că nu ştiu cine este. Sau că a murit”, spunea femeia în orele de după atac.
Cel mai negru gând al femeii: Olivia a murit în atac. Înainte să înceapă concertul, fata i-a trimis un SMS mamei şi i-a spus că se simte incredibil şi că o iubeşte.
Kelly Brewster avea 32 de ani şi s-a dus la concert cu sora şi nepoata sa. Când atacatorul a detonat bomba, cele trei se aflau foarte aproape de el. Kelly şi-a protejat nepoata cu propriul trup şi i-a salvat viaţa. Micuţa de 11 ani şi mama ei au fost rănite şi sunt acum în spital. Kelly Brewster a murit pe loc.
În atacul de la Manchester a murit şi un cuplu de polonezi. Angelika şi Marcin Klis trăiau în oraşul York, din Marea Britanie. Această fotografie a fost făcută chiar în seara atacului, cu câteva ore înainte să meargă să-şi aştepte cele două fiice să iasă de la concert.
„Două tinere, una majoră şi cealaltă minoră, au fost la concert iar părinţii veniseră să-şi ia fetele acasă. Din păcate, am primit vestea că nu au supravieţuit exploziei”, a anunțat ministrul polonez de Externe Witold Waszczykowski.
Mulţi dintre răniţi îşi datorează viaţa celor care au reuşit să le ofere primul ajutor chiar acolo.
„Era o fetiţă acoperită de sânge, părul lung era îmbâcsit, avea sânge pe gură şi pe umeri şi am luat-o în braţe. Încercam să o ţin pe fetiţa aceasta în viaţă. I se tot închideau ochii şi îi vorbeam”, a spus o femeie.
Supravieţuitorii nu pot uita clipele de groază prin care au trecut.
„Din spatele nostru s-a auzit o explozie puternică. Clădire s-a zdruncinat, a venit o rafală de vânt. Parcă era un nor deasupra noastră, ceaţă, praf, era ireal. A fost un haos total. Erau 21.000 de oameni acolo şi unii părinţi au făcut exact ce am făcut şi eu. Şi-au fotografiat copiii cu biletele, iar astăzi unii părinţi doar asta mai au .. ultima fotografie cu copilul lor”, a spus Anne Marie McNally, supravieţuitoare
„Au început să ţipe şi să fugă în jos. Oamenii se urcau unii peste ceilalţi, se împingeau în jos pe scări”, a adăugat Lucy McNally, supravieţuitoare
Nici doctorilor nu le-a fost uşor în noaptea producerii dezastrului.
„Unul dintre cele mai grele lucruri cu care am avut de-a face împreună cu colegii din spitalul pediatric a fost să avem grijă de copii fără să ştim cum îi cheamă, pe care nu i-am identificat. Nu pot să mă gândesc prin ce au trecut părinţii lor”, a explicat doctorul pediatru Peter-Marc Fortune.
Citiți și: Bunica-eroină care a salvat 50 de copii din atacul de la Manchester
O fetiță de opt ani, cea mai tânără victimă a atacului din Manchester
O studentă de 18 ani, prima victimă a atacului de la Manchester