„Este evident până şi pentru cei mai înverşunaţi susţinători ai unificării cu România că dacă (Republica) Moldova face un pas către România, regiunea Transnistria va cădea odată cu acest pas”, declară vicepremierul rus, potrivit Agerpres.
Dacă Republica Moldova vrea să se unească cu România, „atunci mai bine lasă regiunea Transnistria să plece pe cale amiabilă, iar dacă nu vrea în România, dacă vor să rămână un stat suveran, un stat deştept care să-şi protejeze toţi cetăţenii, atunci va dura ani, însă aceşti ani nu vor fi trecut zadarnic, până la restaurarea integrităţii teritoriale”, afirmă el.
Rogozin apreciază că este imposibil acum să se reia negocierile cu privire la statutul Transnistriei, iar în opinia sa niciuna dintre părţi nu este pregătită în acest sens.
„Am fost foarte aproape să soluţionăm această problemă, însă cineva s-a speriat de altcineva. Iar situaţia s-a inversat. Eu propun acum o continuare a politicii micilor acţiuni bune”, a spus emisarul special al preşedintelui rus Vladimir Putin în regiunea separatistă moldoveană Transnistria.
„Trebuie să facem abstracţie de perspective vagi şi să începem să abordăm probleme importante pentru oameni”, îndeamnă copreşedintele Comisiei interguvernamentale ruso-moldovene pentru Comerţ şi Cooperare economică, evocând „serviciile feroviare, regimul de trecere a frontierei, înregistrarea bunurilor, numere de înmatriculare a vehiculelor”.
„Aceste relaţii naturale este necesar să fie permise pentru ca oamenii să poată simţi beneficiile apropiereii”, a apreciat reprezentantul Guvernului rus.
„Atunci când nu e nimic, iar noi începem să vorbim despre viitorul statut al regiunii Transnistria în cadrul statului moldovean, e ca şi cum ar vorbi un neputincios despre Kama Sutra”, a continuat Rogozin.
El a apreciat săptămâna aceasta că lucruri „mărunte” şi utile precum facilitarea circulaţiei şi schimbul de bunuri vor fi în beneficiul ambelor părţi.
„Credem că practica unor lucruri mărunte dar folositoare va fi în beneficiul ambelor maluri ale Nistrului, iar partea rusă a îndemnat partea moldoveană să facă aceste lucru şi să accelereze procese necesare în principiu”, a declarat Rogozin într-o întâlnire cu lideri transnistreni la Tiraspol, precizând că se referă la facilitarea circulaţiei, schimul de bunuri, înregistrarea încărcăturilor transportate şi a bunurilor.
„Din fericire, avem de-a face cu parteneri pragmatici la Chişinău”, adăuga el.
Rogozin afirmă că aceste comunicări cu Tiraspolul au avut loc la Moscova în ultimii ani, în principal din cauză că drumul către liderii separatişti trece pe la Chişinău, după criza din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei.
El a denunţat totodată o blocadă şi o izolare impusă Tiraspolului, reiterând interesul constant al Moscovei afacerile regiunii moldovene.
„Compatrioţii noştri, cetăţenii noştri trăiesc acolo. Astfel că indiferent cât de dificilă este situaţia politică, vă puteţi baza întotdeauna pe Federaţia rusă”, le-a transnis el separatiştilor proruşi.
Transnistria, o regiune rusofonă şi rusofilă din estul Republicii Moldova, situată la frontiera cu Ucraina, şi-a proclamat independenţa faţă de Chişinău, fără să fie recunoscută vreodată de comunitatea internaţională sau Moscova, în urma destrămării fostei Uniuni Sovietice, în 1991.
Ea a funcţionat cu guverne proruse nerecunoscute internaţional de atunci.
La fel ca alte regiuni separatiste proruse din regiune - Osetia de Sud în Georgia şi Donbas în Ucraina -, Transnistria cooperează îndeaproape cu forţele ruse.
Moscova a staţionat aproximativ 1.500 de militari în această regiune moldoveană în cadrul unei misiuni de menţinere a păcii.