INTERVIU. Face vreodată Rusia greşeli pe plan internaţional? Răspunsul ambasadorului Kuzmin
„Știu că în multe sondaje de opinie, când oamenii sunt întrebaţi "în cine aveţi mai multă încredere?", dintr-o dată, anumite ţări străine ar vrea să vadă, ca şef de stat, pe preşedintele Putin, nu propriii lor preşedinţi.” Declarația a fost făcută de Valeri Kuzmin, ambasadorul rus la București, într-un interviu realizat de Cristina Cileacu pentru Pașaport Diplomatic.
Cristina Cileacu: La prima noastră întâlnire la Paşaport diplomatic, am fost de acord să ne contrazicem. Pe anumite subiecte. Dar am fost de acord să comunicăm, aşa că permiteţi-mi să vă spun din nou bine aţi venit la Paşaport diplomatic.
Valeri Kuzmin: Mulţumesc. Suntem mereu deschişi pentru dialog, este parte din politica noastră de bază.
Cristina Cileacu: Să începem cu ce aţi mai făcut între timp, ştiu că pregătiţi un forum economic şi este un grup de 90 de persoane, care reprezintă 40 de companii româneşti, care urmează să meargă la Moscova pentru acest forum economic. Cum pot fi dezvoltate relaţiile economice între noi, din moment ce Rusia este încă sancţionată de Uniunea Europeană?
Valeri Kuzmin: Forumul Economic este, în primul rând, pentru ambele comunităţi de afaceri din ţările noastre să cunoască mai bine situaţia actuală şi să vadă ce oportunităţi sunt disponibile. Credeţi-mă, după ce Uniunea Europeană a anunţat impunerea sancţiunilor Rusiei, lucru pe care noi îl considerăm ilegal pentru că sancţiunile nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU, singurul organ legislativ conform cu legile internaţionale care are astfel de puteri. Cu toate acestea, am menţionat că afacerile vest-europene lucrează fără probleme în Rusia. Şi până la urmă sancţiunile nu sunt cuprinzătoare, includ personalităţi, anumite corporaţii şi anumite sectoare selective. Aşa că ar trebui să mergem mai departe. De aceea, credem că un astfel de forum ar fi util pentru oamenii de afaceri să studieze şi să găsească noi oportunităţi.
Cristina Cileacu: Ce puteţi să îmi spuneţi despre companiile care vor participa? Cât sunt de mari?
Valeri Kuzmin: Nu este o întrebare pentru mine, eu sunt doar un ambasador. Consilierul pentru economie a adunat date şi prezentările companiilor, aşa cum este tradiţia în cercurile de afaceri. Iar acele prezentări de companii au fost trimise Camerei de Comerţ din Rusia. Pentru moment este vorba despre camerele de comerţ din Moscova, Sankt Petersburg şi camera de comerţ din zona Uralilor Centrali. Dacă reuşim în aceste trei direcţii, va fi o oportunitate interesantă, o şansă să se afle mai multe despre actuala situaţie din Rusia, pentru că situaţia din Rusia este în dezvoltare, nu a îngheţat, în mod special în ceea ce priveşte găsirea şi invitarea a noi parteneri de schimburi comerciale din regiuni diferite ale lumii. Piaţa rusească nu suferă de deficit sau vid. Deci, cam asta este.
Cristina Cileacu: Aţi avut o întâlnire cu ministrul nostru de Externe şi după această întâlnire a fost un comunicat de presă emis de agenţia TASS, publicat pe pagina de Facebook a ambasadei, care spunea: „Următorul pas pe ordinea de zi, a spus ambasadorul Kuzmin, este semnarea a trei documente importante: cooperare în domeniile cultural, mass-media, sport şi turism, un protocol pentru educaţie şi cercetare, şi un aşa numit memorandum pentru granturi”. Ce aţi vrut să spuneţi cu „următorul pas pe ordinea de zi”? Puteţi să ne daţi mai multe detalii?
Valeri Kuzmin: Singurul detaliu care este cu adevărat relevant este faptul că toate cele trei documente sunt expirate şi trebuie resemnate, dacă suntem interesaţi de continuarea relaţiilor în aceste direcţii. Toate aceste documente, cu probabil ceva excepţii, cu protocolul interministerial referitor la bazele pentru ştiinţă şi cercetare, sunt cadre de lucru folosite în practica diplomatică din toată lumea, cam de după Al Doilea Război Mondial. Şi este o practică obişnuită. Dacă vrem ca aceste cooperări să continue, dacă am vrea să vedem şi să fim siguri că se bucură de susţinerea guvernului şi autorităţilor, ar fi bine să semnăm sau mai bine spus să reluăm şi să semnăm o versiune nouă, pentru o nouă perioadă a acestor documente. Asta este tot.
Cristina Cileacu: Partea română spune că aceste protocoale sunt încă în negociere.
Valeri Kuzmin: Aceste protocoale sunt în stadiul coordonărilor între agenţii, unele din România, unele din Rusia, este un proces natural, nu este ceva care se face la nivel de miniștri de Afaceri Externe. Sunt stabilite proceduri birocratice necesare pentru ca aceste documente să intre în vigoare.
Cristina Cileacu: Să trecem mai departe spre Europa. Preşedintele dvs. are o popularitate uriaşă în rândul liderilor partidelor de extremă dreapta din Europa. Şi sunt multe acuzaţii de amestec ale Rusiei în politicile din vest. De ce este atât de prezent numele Rusiei?
Valeri Kuzmin: În ceea ce priveşte popularitatea în rândul extremei dreapta, aşa cum ai formulat, nu ştiu, nu am auzit despre ea. Dar ştiu că în multe sondaje de opinie, când oamenii sunt întrebaţi „în cine aveţi mai multă încredere?”, dintr-o dată anumite ţări străine ar vrea să vadă, ca şef de stat, pe preşedintele Putin, nu propriii lor preşedinţi. Ar trebui să îi întrebi pe oamenii care dau răspunsuri la aceste întrebări. Cred că sunt interesaţi de eficienţa şefului de stat. În ceea ce priveşte acuzaţiile, am spus de mai multe ori că acuzaţiile nu sunt fapte, nu sunt dovezi. Din câte ştim noi, dovezile sunt despre: 2013, supraveghere masivă a membrilor guvernului aliat NATO al importantului membru Germania, unul dintre motoarele puternice ale Uniunii Europene.
Recent, acum câteva zile, o nouă scurgere de informaţii publicată de Wikileaks ne-a arătat că este un întreg mecanism, un centru uriaş de supraveghere electronică în consulatul general din Frankfurt. Acestea sunt faptele. În ceea ce priveşte acuzaţiile, atât timp cât vedem un fel de război informaţional, de propagandă, lansat în mod particular de media principală din vest, şi facţiunile principale ale anumitor puteri politice internaţioanale, vedem astfel de fenomene pe care am vrea să le minimalizăm, pentru că nu sunt utile pentru găsirea soluţiilor să găsim răspunsuri la provocările globale, ci doar instigă anumite tensiuni şi neîncrederea, ceea ce este complet contraproductiv, dacă am folosi termenul foştilor noştri parteneri din SUA. Nu este de ajutor. Nu pot să îţi spun nimic în plus.
Cristina Cileacu: Aţi menţionat SUA şi, aşa cum ştiţi, sunt scandaluri în derulare legate de anumite întâlniri între diplomaţi ruşi şi oficiali de rang înalt din SUA. Astfel de întâlniri sunt perfect normale în domeniul dvs, dar acestea au fost ţinute secret. Cine a vrut ca aceste întâlniri să fie secrete? Ruşii, americanii?
Valeri Kuzmin: Nu au fost secrete. Secret şi ţinut departe de public sunt două lucruri diferite. Nu toate întâlnirile trebuie anunţate.
Cristina Cileacu: Sunt de acord cu acest lucru.
Valeri Kuzmin: Depinde de acordul părţilor implicate. Când a fost de exemplu cazul ridicol despre dl Sessions, procurorul general proaspăt numit ambasador, care în calitatea de senator a fost acuzat că s-a întâlnit cu amabsadorul rus. Nu sunt surprins că mass-media din SUA nu este la curent cu detaliile prevederii Convenţiei de la Viena despre întâlnirile diplomatice datată 1961. Totul este scris acolo.
Cristina Cileacu: Eu cred că le cunosc, dar oficialii SUA...
Valeri Kuzmin: Nu, le-ar plăcea şi cred că le-ar plăcea...
Cristina Cileacu: Oficialii americani au minţit, au minţit şi...
Valeri Kuzmin: Ei lansează prea multe speculaţii şi multe fantezii şi dacă vrei, acuzaţii, ai folosit acest termen, ca şi când întâlnirile obişnuite, contactele obişnuite între diplomaţii acreditaţi legal, în acest caz dl Kislyak este un veteran, unul dintre veteranii corpului diplomatic de la Washington, nu este un începător.
Cristina Cileacu: În regulă, dacă lăsăm la o parte scandalurile care încă au loc în SUA, care este politica Rusiei în ceea ce priveşte SUA pentru perioada următoare?
Valeri Kuzmin: Politica noastră a fost exprimată de mai multe ori şi rămâne aceeaşi de când Federaţia Rusă, sper că de data aceasta nu voi fi citat greşit, de peste un sfert de secol..
Cristina Cileacu: Nu este cazul la Digi24 să fiţi citat greşit.
Valeri Kuzmin: Da, da da. Chiar recent, cred că din cauza unor traduceri din rusă în română.
Cristina Cileacu: Nu la Digi24.
Valeri Kuzmin: Foarte frumos. Spuneam că de un sfert de secol Federaţia Rusă a fost şi rămas deschisă dialogului cu SUA, pe un întreg spectru de subiecte internaţionale, provocări internaţionale, dacă vrei, pe care le are de înfruntat întreaga omenire. Nu împărtăşesc viziunea conform căreia, dialogul nostru cu SUA ar putea fi direct comparat cu situaţia de confruntare globală est-vest, între Uniunea Sovietică şi aliaţii săi şi SUA şi aliaţii săi, din timpul celei de-a doua jumătăţi a ultimului secol. Fără îndoială, un astfel de dialog poate fi esenţial şi un mijloc efectiv de a răspunde acestor provocări. Aceste provocări sunt foarte cunoscute: terorismul internaţional, migraţia ilegală şi alte asemenea probleme care converg de aici, cum ar fi traficul de fiinţe umane sau traficul de organe, crima organizată, traficul de droguri ş.a.m.d. Putem răspunde tuturor acestor probleme din jurul nostru la nivel unilateral şi în cele mai multe cazuri la nivel bilateral. Este nevoie de un efort colectiv, de sinergia eforturilor mai multor ţări - şi cel mai spectaculos şi convingător exemplu este mediul global actual. Nu putem, chiar având teritorii vaste şi potenţial economic, să ne comportăm iresponsabil, dacă vreţi, şi să credem că pot fi stăvilite aceste provocări fără o solidaritate globală.
Cristina Cileacu: Într-adevăr, sunt de acord cu dumneavoastră aici... Situaţia din Siria este în continuare instabilă şi pacificatorul Rusia este în continuare în zonă. Ce urmăreşte Rusia în Orientul Mijlociu?
Valeri Kuzmin: Îmi place dualitatea întrebării dumneavoastră. Poate mai târziu dezvoltaţi ce aţi vrut să spuneţi. Vă pot spune că Rusia, asemenea altor ţări, este în continuare activă, participantă directă, dacă doriţi, în mai multe procese din Orientul Mijlociu, în special în Siria, cam de un an şi jumătate, potrivit cererii legitime a guvernului legitim din Damasc... Am...
Cristina Cileacu: Cunoaştem istoria, dar care sunt scopurile?
Valeri Kuzmin: Da... Scopurile sunt aceleaşi. Dacă ne referim la Siria, scopul este un proces politic de reformare a sistemului politic din Siria, din câte înţeleg. Noi credem că premisa majoră, cum ar fi integritatea teritorială şi respectarea suveranităţii acestei ţări ar trebui să fie menţinute în cadrul a acestor eforturi. Şi practic, noi lucrăm în paralel, dacă vreţi. Una dintre ele este Astana, unde în mare măsură s-a reuşit rearanjarea puzzle-ului care l-a făcut pe domnul Kerry, fostul secretar de stat în admninistraţia Obama, incapabil să distingă între organizaţiile şi structurile teroriste şi aşa-zisa opoziţie democratică, moderată, dar armată, din Siria. Aşa că ei vorbesc acum despre încetarea focului, vorbesc despre consolidarea regimului şi încetarea ostilităţilor. Acesta este un lucru foarte important şi evident, teroriştii precum Statul Islamic şi Al-Nusra sunt excluşi din proces. Pe de altă parte, susţinem cu toată forţa procesul de negociere politică, autorizat de Naţiunile Unite.
Cristina Cileacu: Rusia susţine că anexarea Crimeei este legală. Luptele din Estul Ucrainei sunt legitime pentru că ucrainienii sunt conduşi de un guvern nazist. Nu există nicio implicare a Rusiei în politicile Uniunii Europene şi a Statelor Unite. Aşadar, întrebarea este: face vreodată Rusia vreo greşeală pe plan internaţional?
Valeri Kuzmin: Orice ţară mai face, din când în când, greşeli. Întorcându-ne la Orientul Mijlociu este uşor să spui că a fost o greşeală sau o eroare de calcul sau poate o supraevaluare a încrederii în partenerii noştri din Vest când am votat, de exemplu, în Consiliul de Securitate o rezoluţie permiţându-le, în ultimă instanţă, partenerilor din Vest să folosească această rezoluţie şi să provoace o debandadă totală în Libia. O debandadă care s-a menţinut până acum de şase ani sau chiar mai mult. Nu vorbesc despre uciderea barbară în public a liderului libian. Cu siguranţă, n-a fost cea mai bună soluţie, dar îţi încurajez, dacă vrei, presupunerea că politicile internaţionale sunt o competiţie fără câştigători în ceea ce priveşte securitatea, influenţa. Nu e o formulă de genul „câştigătorul ia totul” care să se aplice în arena internaţională şi în mod special în acest caz. Mai ales că am vorbit în urmă cu zece ani despre imprevizibilul politicilor externe ruseşti prin preşedintele nostru care a vorbit în conferinţa despre securitate internaţională din Munchen, din 2007. Cu un an înainte fusese şi criza din Georgia. Astăzi avem de-a face cu alte noi realităţi în lume, mă refer la realitatea policentrică, o ordine mondială multipolară care a apărut fără voinţa bolnavă a vreunei puteri. Se spune că din cauza procesului accelerat al globalizării, pentru că prin acest proces. anumite economii şi alte puteri s-au dispersat, au fost distribuite în toată lumea. Aceasta este realitatea.
Când vorbim despre securitatea Europei am sugerat de mai multe ori, încă de la primele stadii de extindere a NATO în est, să fie semnat un tratat de menţinere a integrităţii şi securităţii Uniunii Europene. Chiar dacă semnam acest text, am sugerat ca atât americanii în relaţiile bilaterale şi prin Naţiunile Unite rezoluţii relevante, unele dintre ele au fost adoptate, dar ştiţi că rezoluţiile a Consiliului General de acolo sunt doar recomandări. Avem nevoie ca guvernele să susţină aceste eforturi.
Cristina Cileacu: Ca să concluzionăm, îmi spuneţi că Rusia face greşeli, dar nu la fel de grave ca restul marilor puteri ale lumii.
Valeri Kuzmin: Doar ce ţi-am explicat că politicile internaţionale nu sunt competiţii sportive, nu sunt un mod de a măsura cine face greşeli mai mari. Sunt doar un mod de a măsura şi de a încerca să te aliniezi intereselor legitime ale celorlalţi. Cadrul, formulele, soluţiile de care vor beneficia toţi. Compromisul nu este o victorie sau, pe de altă parte, o greşeală, o înfrângere...
Cristina Cileacu: Este parte a muncii dumneavoastră...
Valeri Kuzmin: Este parte a politicilor internaţionale.
Cristina Cileacu: Vă mulţumesc.
Valeri Kuzmin: Mulţumesc.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
