Patru candidați se luptă pentru primăria Romei. Cum au ajuns mistreții să decidă soarta alegerilor
Roma este un oraş neguvernabil şi nimeni nu vrea să-i fie primar. Această frază se tot repetă în politica din Italia, deoarece capitala ţării se confruntă de câteva decenii cu probleme pe care nicio administraţie nu a ştiut să le soluţioneze. De asemenea, orașul reprezintă o uriaşă gaură neagră pentru economia italienilor. Prin urmare, partidele italiene se prezintă la alegerile municipale de duminică şi luni cu oameni politici din eşalonul doi, care să nu le afecteze prea mult imaginea, potrivit unei analize EFE.
Cu excepţia primarului actual, Virginia Raggi, care candidează din partea partidului antisistem Mişcarea 5 Stele (M5S), ceilalţi candidaţi sunt puţin cunoscuţi locuitorilor Romei. Roberto Gualtieri, fost ministru al economiei, care candidează din partea formațiunii politice progresiste Partidului Democrat (PD); Enrico Michetti, avocat de profesie, care candidează din partea formațiunii de extremă dreaptă Fratelli d'Italia şi independentul Carlo Calenda, fost ministru pentru dezvoltare în timpul guvernului Matteo Renzi, sunt printre pretendenții la fotoliul de edil al Romei, transmite Agerpres.
Mistreții defilează pe străzile din Roma
Conform The Guardian, primarul Virginia Raggi este acuzată de contracandidații săi că nu face nimic pentru a goni mistreţii de pe străzile capitalei. În replică, aceasta a afirmat că animalele vin din afara oraşului, din regiunea Lazio, administrată de adversarii săi politici.
„Detractorii mei continuă să folosească fotografii și videoclipuri cu mistreți în jurul Romei, pasându-mi întreaga responsabilitate. Dacă o doamnă este urmărită de un mistreț în Formello, un orășel la nord de Roma, a doua zi ziarele scriu că eu sunt de vină”, a declarat Virginia Raggi.
Citiți și:
Peste 120 de români, majoritatea femei, candidează la alegerile locale din Italia
În imaginile difuzate pe rețelele sociale, mistreții se plimbă în voie printre maşinile de pe străzile Romei, dar şi în preajma unei şcoli, unde părinţii aşteptau ieşirea elevilor.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Invazia de mistreți i-ar putea fi fatală primăriței Raggi. În ultimul timp, „vizitele” mistreţilor la Roma nu mai sunt ceva neobişnuit. În mai, la ieşirea dintr-un magazin, o femeie a fost atacată de o turmă de mistreți şi a scăpat după ce le-a aruncat toate alimentele cumpărate. Animalele au fost, de asemenea, fotografiate în apropierea Ministerului de Externe al Italiei, în timp ce unii rezidenți au declarat că au fost urmăriți de mistreț în timp ce duceau gunoiul.
De altfel, în octombrie anul trecut, primarul Romei a ordonat o anchetă după ce o niște mistreți care frecventau orașul au fost împușcați și uciși de poliție într-un loc de joacă pentru copii de lângă Vatican. Evenimentul a stârnit protestele activiștilor pentru drepturile animalelor și a unor localnici.
Agenția ANSA subliniat că, în ultimul an, mistreții din Roma au omorât un adolescent de 16 ani și au rănit alți 215 oameni.
Primsiunile campaniei electorale
Pe ultima sută de metri, candidații au început să promită foarte multe lucruri. Gualtieri s-a angajat să facă „o curățare extraordinară” a Romei, în timp ce Carlo Calenda, candidatul partidului Azione, a promis să cheltuiască 38 de milioane de euro „pentru curățarea trotuarelor, îndepărtarea graffitiurilor de pe ziduri, desfundarea canalelor de scurgere și igienizarea zonelor de colectare de gunoi”.
Enrico Michetti a glorificat Roma antică în timpul campaniei sale, spunând că rolul său de „Caput Mundi ” (capitala lumii) trebuie restaurat. El a mai spus că salutul roman, care are conotații fasciste, ar trebui să fie reînviat, deoarece este mai igienic în vremurile Covid-19.
În cartea sa, Roma il coraggio di cambiare (Roma, curajul schimbării), scriitorul Claudio Cipollini a analizat promisiunile făcute în campaniile electorale ale ultimilor cinci primari din Roma, inclusiv promisiunile actualului primar Raggi, și le-a comparat cu ceea ce a fost realizat și ce nu.
„Am constatat că ceea ce au spus în timpul campaniilor electorale nu corespunde cu ceea ce au făcut de fapt", a spus Cipollini. Cipollini a studiat, de asemenea, programele electorale ale actualilor candidați la funcția de primar, iar apoi a publicat concluziile.
„Programele politice ale celor patru candidați conțin câteva idei frumoase pentru Roma, dar nimeni nu a spus când și cum își vor îndeplini promisiunile", a spus Cipollini, care a mai adăugat că „unele teme au fost tratate mai bine de unii și prost de alții.” Cipollini a precizat și că principala problemă este „incapacitatea administrației publice de a gestiona un oraș modern”.
„Roma kaputt”
În cartea sa „Roma Kaputt”, Marco Bettini, jurnalist şi scriitor care timp de un an a ocupat funcţia de şef de birou de presă al fostului primar al Romei, Ignazio Marino, explică mecanismele care fac capitala Italiei de neguvernat.
„Este posibil să administrezi bine Roma? Nu. Pentru că este la fel de imposibil să administrezi bine Italia. În capitală, această realitate este tangibilă pentru că, dincolo de faptul că vorbim despre un oraş cu o geografie, o suprafaţă, o structură instituţională şi birocratică enormă, avem în plus şi nişte reguli absurde care condiţionează viaţa municipiilor, regiunilor şi a autorităţilor locale. Este neguvernabilă chiar şi pentru un om politic bine intenţionat”, afirmă Bettini.
La ultimele alegeri din 2016, formaţiunea M5S a înregistrat un triumf răsunător, câştigând primăria Romei prin Virginia Raggi, o avocată tânără, cu puţină experienţă politică şi idei inovatoare, care a lăsat să se creadă că ruptura cu vechea politică va imprima un nou impuls capitalei.
Primărița Raggi împotriva tuturor
Însă Raggi, în vârstă de 43 de ani, a fost pentru mulţi doar una dintre nenumăratele dezamăgiri. Până şi M5S a fost divizat în privinţa deciziei de a o susţine pentru un al doilea mandat de primar, însă în perspectiva unor alegeri pe care nu mai speră să le câştige, o politiciană considerată deja pierzătoare reprezintă o variantă de candidat acceptabilă.
Administrarea fără succes a colectării gunoiului, problema cea mai vizibilă şi mai dezagreabilă a Romei, planează inexorabil asupra candidaturii ei şi, dacă în 2016 s-a impus din primul tur cu 35% din voturi şi în al doilea cu 67%, acum în sondajele de opinie este creditată cu numai 19% din intențiile de vot, situându-se în urma PD şi a coaliţiei de dreapta formată din Liga Nordului, Fratelli d'Italia şi Forza Italia a lui Silvio Berlusconi.
Raggi se apără insistând că a reformat AMA, societatea care gestionează reziduurile din Roma, dar și că a modernizat transportul public din oraș. Însă ceea ce mulţi nu văd, dar i-ar putea aduce un impuls electoral pe final de campanie, o reprezintă investiţiile pe care le-a făcut în „periferia orașului”. Primarul Virginia Raggi a acordat atenție cartierelor muncitoreşti, comunitatea din acele zone văzând-o acum ca pe o eroină pentru locuitorii acestor zone.
Politicieni din eşalonul doi şi un candidat independent
PD a optat pentru Roberto Gualtieri, în vârstă de 55 de ani, un fost parlamentar italian şi fost ministru al economiei în timpul celui de-al doilea guvern al premierului Giuseppe Conte. Formaţiunea progresistă a decis să nu promoveze candidatura lui Nicola Zingaretti, actualul guvernator al regiunii Lazio, de teamă să nu-i afecteze opţiunile la posturi de mai mare anvergură pe scena politică italiană.
După mai multe refuzuri, coaliţia de dreapta formată din Liga Nordului, Fratelli d'Italia şi Forza Italia a găsit un politician dispus să se sacrifice: Enrico Michetti, un avocat şi profesor universitar anonim, care face parte din formațiunea Fratelli d'Italia. Acesta s-a remarcat în campanie prin declarații controversate legate de pandemia de COVID-19.
Cel de-al patrulea candidat la primăria Romei este Carlo Calenda, în vârstă de 48 de ani, fost ministru în guvernul lui Matteo Renzi. Acesta a candidat cu sloganul său „alege un primar, nu un partid” și a avut o abordare diferită în campania electorală. Deşi se estimează că nu va obţine mai mult de 15% din voturi, sprijinul său pentru un candidat sau altul s-ar putea dovedi decisiv în al doilea tur de scrutin.
Potrivit celor mai recente sondaje, candidatul coaliției de dreapta, Enrico Michetti, se află în frunte, cu 36% din intenţiile de vot, fiind urmat de Roberto Gualtieri, cu 28,5%, care ar obţine însă 53% din voturi în cazul unui ipotetic tur doi.
Turul doi va decide noul primar al Romei
Toate calculele politice indică faptul că va avea loc un tur doi care va pune la încercare coaliţia dintre PD şi M5S la nivel naţional. Deşi s-au prezentat separat la alegerile municipale, ba chiar s-au aflat în război deschis la Roma, cele două formaţiuni au fost aliate în guvern, iar la viitoarele alegeri această uniune va fi vitală pentru a stopa ascensiunea dreptei.
„Nu putem permite ca Roma să dea înapoi cu 10 ani. În spatele lui Roberto Gualtieri se află aceeași conducători care au lăsat acest oraş cu o datorie de 13 miliarde de euro. Sunt cei care au guvernat fără să-şi dea seama că toate companiile municipale nu funcţionau aşa cum trebuie”, a declarat primarul Raggi despre formațiunea PD.
În al doilea tur de scrutin va fi important de aflat pe cine va susţine Raggi, în contextul în care Michetti a exclus orice fel de acord cu aceasta, iar Calenda a declarat: „dacă nu ajung în turul doi nu îmi voi îndemna electoratul să voteze alt candidat, pentru că să-i ofer primăria pe tavă altei persoane”.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
