Ministrul Apărării: India este pregătită de un război cu China
Atmosfera belicoasă de la granița dintre China și India devine tot mai acută și, până în acest moment, nu se întrevede nicio soluție diplomatică pentru a calma tensiunile din Platoul Dolam, subiectul unui scandal periculos care durează deja de o lună.
Observatorii spun că trupele militare indiene și cele chineze se pregătesc de posibilitatea unui conflict armat pe fâșia himalayană.
Ministrul Apărăii din India, Arun Jaitley, a declarat vineri, într-o ședință parlamentară, că forțele armate indiene sunt pregătite „să facă față oricărei eventualități”, relatează Business Insider.
De cealaltă parte, surse apropiate armatei chineze, susțin că Aramata de Eliberare a Poporului este „din ce în ce” mai conștientă de iminența unui război și că responsabilii militari vor încerca să limiteze orice posibile greșeli care ar putea duce la izbucnirea conflictului armat.
South China Morning Post citează o sursă militară care spune că, în cazul declanșării unui război, Armata de Eliberare a Poporului nu va porni o ofensivă la nivelul solului împotriva trupelor indiene, ci „va lansa aeronave și rachete strategice pentru a paraliza diviziunile muntoase” ale Indiei staționate la granița cu China.
O astfel de operațiune militară nu ar dura „mai mult de o săptămână”, a mai declarat sursa citată.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
La antipod, experții indieni din domeniul apărării avertizează că nu este nevoie decât de o singură împușcătură ca tensiunile să degenereze într-un război total.
Analistul Rajeev Ranjan Chaturvedy susține că orice „aventurism chinezesc” va primi un „răspuns pe măsură din partea armatei indiene” și că un eventual război s-ar putea extinde și la nivel maritim. Într-o asemenea ipoteză, subliniază expertul, prima mutare a autorităților de la New Delhi va fi aceea de a bloca „linia de salvare maritimă” a Beijingului în Oceanul Indian.
„Doar un război de frontieră? Ar putea escalada la un război la scară largă între China și India”, a precizat Rajeev Ranjan Chaturvedy.
Cele două puteri se acuză reciproc că ar fi încălcat acorduri frontaliere mai vechi, având la bază niște litigii nerezolvate.
Detaliul care a reaprins „harța” frontalieră dintre China și India, debutată violent în 1962, a fost construirea de către chinezi a unui drum pe Platoul Dolam, revendicat de statul Buthan.
Platoul Dolam se află la câțiva kilometri de granița indiană. Autoritățile din Buthan au denunțat intruziunea chineză și au cerut ajutorul Indiei. Oficialii de la New Delhi au reacționat imediat: trupe militare au apărut la fața locului pentru a opri șantierul. Intevenția a stârnit furia Beijingului. Următorul pas: militarii chinezi au apărut și ei în zonă.
Pune două puteri majore una lângă alta, chiar și pe cel mai mare continent din lume, separate de state-tampon, și „tot se vor împiedica una de alta din când în când”, nota recent Allison Fedirka într-o analiză publicată în „Geopolitical Futures”.
Totuși, ce anume face acest platou obscur să fie atât de important? Relația cu peisajul înconjurător.
Platoul Dolam are o punte strategică spre Valea Chumbi. Valea Chumbi este cea mai eficientă cale pentru a ataca sau apăra Coridorul Siliguri, susține Allison Fedirka. Coridorul Siliguri este, metaforic vorbind, ca apa și aerul pentru menținerea integrității teritoriale a Indiei: „Din acest motiv, Guvernul de la New Delhi nu poate admite nici cea mai mică prezență chineză și nu poate permite accesul Chinei în Dolam – nici măcar sub forma unui drum”.
Un control chinez asupra Coridorului Siliguri, într-un scenariu de război, ar putea duce la ruperea legăturilor Indiei cu statele sale nord-estice. State care ocupă jumătatea superioară a râului Brahmaputra. Râul curge prin Bangladeș și se varsă în Oceanul Indian. „Cine controlează râul, controlează, de asemenea, și alimentarea cu apă proaspătă și fluxul spre Bangladeș”, subliniază analista.
Brahmaputra este, deci, ruta cea mai scurtă spre Oceanul Indian, care ar permite Beijingului, în cazul unui conflict armat cu SUA, să evite numeroasele puncte de cotitură marină din Marea Chinei de Sud și ar îngreuna mobilitatea americanilor într-o confruntare navală.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
