Live Text A 78-a zi de război. Rezoluție ONU pentru investigarea abuzurilor comise de ruși în Ucraina. China și Eritreea au votat împotrivă
Ucraina negociază cu Rusia evacuarea militarilor răniți, blocați în oțelăria Azovstal și oferă, în schimb, prizonieri de război ruși. Vicepremierul Irina Vereșciuk spune că încă nu există un acord, dar se poartă discuții. În același timp, guvernul ucrainean anunță că va elibera regiunea Herson, din sudul țării, înainte ca această să fie alipită la Rusia. Autoritățile impuse acolo de Moscova cer anexarea, fără să mai organizeze un referendum, așa cum anunțaseră inițial. Comisia Europeană estimează că războiul a provocat Ucrainei pagube de 500 de miliarde de euro. Președintele Volodimir Zelenski și cancelarul german Olaf Scholz au vorbit, miercuri seară, despre noi sancțiuni economice pe care comunitatea internațională ar urma să le impună Rusiei.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI
Kuleba le cere companiilor germane să se mute din Rusia în Ucraina
ACTUALIZARE 23.55 Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a cerut companiilor germane care încă operează în Rusia să se retragă de-acolo și să se mute în Ucraina, scrie CNN.
Într-o postare pe Twitter, șeful diplomației ucrainene îndeamnă companiile germane să „facă o contribuție sinceră la pacea europeană” și să se mute din Rusia în Ucraina.
„În situația în care Rusia comite atrocități odioase în Ucraina, câștigurile financiare ale companiilor străine care încă operează în Rusia sunt pătate cu sânge ucrainean. Îndemna companiile germane să plece din Rusia și să se mute în Ucraina. Aceasta ar fi o contribuție sinceră pentru pace în Europa”, a scris ministrul ucrainean de externe pe Twitter.
Anterior, Kuleba a lăudat schimbarea de atitudine a Germaniei, despre care a spus că „merge în direcția corectă”.
Germania se opune livrării de avioane de luptă occidentale Ucrainei
ACTUALIZARE 22.58 Ministrul german de externe Annalena Baerbock şi-a exprimat joi rezervele privind cererea Ucrainei de a fi aprovizionată cu avioane de luptă occidentale, informează dpa.
Annalena Baerbock a amintit, la începutul reuniunii miniştrilor de externe din ţările G7, în Wangels, Germania, de respingerea de către statele occidentale a apelului Ucrainei de instituire a unei zone de interdicţie aeriană deasupra ţării. Baerbock a adăugat că „am adoptat de asemenea o poziţie clară” în privinţa furnizării de materiale pentru avioane.
Şefa diplomaţiei germane a spus că în timpul vizitei ei la Kiev de marţi a „vorbit despre cum putem sprijini Ucraina, în special cu lucruri care ţin de rezilienţa lor, de capacitatea lor de a se apăra, fără a contribui la o situaţie în care NATO să devină participant în acest război”.
O minge de baseball semnată de Zelenski a fost vândută la licitație cu peste 50.000 de dolari
ACTUALIZARE 22.55 O minge de baseball semnată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost vândută la licitație cu peste 50.000 de dolari, o parte din încasări fiind destinată ucrainenilor strămutați de invazia rusă, relatează The Guardian.
O casă de licitații din Boston, RR Auction, a anunțat că oferta câștigătoare pentru mingea de baseball Rawlings Major League a fost de peste trei ori mai mare decât estimarea. Compania va dona partea sa de 15.000 de dolari din vânzare. Vânzătorul, Randy Kaplan, va dona o parte din încasări organizației non-profit globale Americares.
Mingea este însoțită de o scrisoare semnată de Volodimir Ielcenko, reprezentantul permanent al Ucrainei la Națiunile Unite.
Kaplan este un cunoscut colecționar de mingi de baseball semnate de lideri mondiali, care rareori scoate la licitație piesele sale de preț. Ofertantul câștigător a dorit să rămână anonim, dar a fost descris de RR Auction ca fiind un „colecționar din Midwest, care este încântat că o parte din fonduri vor merge către eforturile de ajutorare a Ucrainei”.
În cadrul aceleiași licitații au fost vândute documente semnate de naturalistul britanic Alfred Wallace, de inventatorul Nikola Tesla, de Albert Einstein și de părinții fondatori John Hancock și John Adams.
Cererea de aderare a Ucrainei la UE va fi evaluată în iunie, anunță Parisul
ACTUALIZARE 21.50 Liderii Uniunii Europene intenționează să evalueze cererea de aderare a Ucrainei luna viitoare, potrivit Ministerului francez de Externe, citat de The Guardian.
Cererea Ucrainei de a deveni membru al UE este examinată de Comisia Europeană și va fi „discutată la nivelul șefilor de stat și de guvern în cadrul Consiliului European din luna iunie”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni că UE va publica luna viitoare un aviz privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar.
Rusia ar urma să întrerupă furnizarea de gaz către Finlanda, după anunțul privind aderarea la NATO (presă)
ACTUALIZARE 21.39 Politicieni finlandezi au fost avertizaţi că Rusia ar putea întrerupe vineri furnizarea gazului către Finlanda, scrie joi ziarul local Iltalehti, citând surse neprecizate, relatează Reuters.
Ziarul nu a precizat de unde ar fi venit avertismentul şi Reuters nu a putut verifica independent informaţia.
Preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul Sanna Marin au anunţat joi că Finlanda va depune cerere de aderare la NATO „fără întârziere”, ceea ce a făcut Rusia să promită un răspuns.
Majoritatea gazului utilizat în Finlanda vine din Rusia, dar gazul reprezintă doar circa 5% din consumul energetic anual al ţării.
Rusia pierde încă o navă în Marea Neagră. Vasul se îndrepta spre Insula Șerpilor
ACTUALIZARE 21.36 O navă rusă folosită pentru transport logistic, „Vsevolod Bobrov”, a fost cuprinsă de un incendiu la bord și a fost remorcată din zona Insulei Șerpilor către portul Sevastopol, a anunțat Serhii Bratciuk, purtător de cuvânt al Administrației militare regionale din Odesa, citat de CNN.
Anterior, site-ul 24tv.ua, citând surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene, anunța că unul dintre cele două vase de suport logistic pe care Rusia le are în Marea Neagră ar fi fost cuprins de un incendiu, din motive necunoscute, în timp ce se îndrepta spre Insula Șerpilor.
Potrivit unor informații încă neconfirmate, nava ar fi încercat în cursul nopții să ducă pe Insula Șerpilor un sistem de apărare antiaeriană. Ucrainenii ar fi lovit-o însă cu o rachetă, iar nava nu a apucat să-și ducă încărcătura pe Insula Șerpilor.
ONU: Peste 6 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul conflictului
ACTUALIZARE 20.03 Peste 6 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse la 24 februarie, ceea ce constituie cea mai gravă criză a refugiaţilor în Europa de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat joi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, potrivit Reuters.
Conflictul din Ucraina a determinat strămutarea altor 8 milioane de persoane în interiorul ţării, conform ultimului raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), relatează Agerpres.
Datele ONU arată că, la data de 11 mai, 6,03 milioane de persoane au fugit din Ucraina din calea războiului.
Cele mai multe dintre ele şi-au găsit refugiu în ţări vecine, membre ale Uniunii Europene, precum Polonia, Slovacia, România şi Ungaria.
Zelenski spune că e dispus să discute cu Putin, dar respinge un acord care „să salveze fața” președintelui rus
ACTUALIZARE 20.00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „dispus să discute” cu omologul său rus Vladimir Putin, „dar fără ultimatumuri”, şi respinge orice acord care să-i „salveze faţa” acestuia sau să ofere „o ieşire pentru Rusia” din situaţia în care aceasta a intrat prin agresiunea împotriva Ucrainei.
Ucrainenii trebuie să câştige războiul cu Rusia pentru că „nu au dreptul să-l piardă după zecile de mii de morţi” în urma invaziei ruse, a spus Zelenski într-un interviu acordat postului italian RAI, relatează Agerpres.
„Pentru noi, victoria înseamnă să ne recuperăm lucrurile, pentru ei înseamnă să fure ceva. Nu suntem pe picior de egalitate, Rusia este mai puternică, dar omenirea este alături de noi şi simţim că, puţin câte puţin, noi câştigăm”, a spus preşedintele ucrainean.
Aşadar, a continuat el, armata rusă trebuie să plece cât mai repede din Ucraina şi să răspundă pentru ce a făcut.
„Negocieri foarte dificile” pentru evacuarea militarilor răniți de la Azovstal
ACTUALIZARE 19.10 „Negocieri foarte dificile” sunt în desfășurare pentru evacuarea luptătorilor grav răniți de la oțelăria Azovstal din Mariupol, la schimb cu prizonieri de război ruși, a spus vicepremierul Ucrainei, Irina Vereșciuk.
„Să fie clar: negociem în prezent doar pentru 38 de luptători răniți grav. Lucrăm pas cu pas. Vom schimba 38 (de luptători pentru prizonieri), apoi vom merge mai departe. În prezent nu sunt discuții privind schimbul a 500 sau 600 de persoane”, a adăugat Vereșciuk.â
Ea a cerut presei și altor oameni să nu mai facă speculații privind aceste negocieri.
„Vă implor. Este vorba despre vietile oamenilor. Abțineți-vă de la declarații publice despre ceea ce nu știți", a spus ea.
Familiile combatanților ucraineni de la Azovstal fac apel la Erdogan să îi salveze
ACTUALIZARE 19.07 Familii ale combatanţilor regimentului Azov blocaţi în combinatul Azovstal asediat de trupele ruse în oraşul ucrainean Mariupol i-au transmis un apel emoţionant preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, cerându-i să fie „un erou” şi să iniţieze procedura de extragere a soldaţilor rămaşi în interiorul oţelăriei, relatează CNN.
Vorbind la un briefing de presă la Kiev, tatăl unui combatant în vârstă de 18 ani l-a îndemnat pe preşedintele turc să profite de „o oportunitate istorică de a intra în istorie ca un om al păcii, ca un erou”.
„Ca de la bărbat la bărbat, ca de la tată la tată, vă implor să-mi salvaţi fiul şi pe camarazii săi”, a spus tatăl combatantului, Evgheni Suharnikov, care a evocat experienţa Turciei în operaţiuni militare de extragere în Orientul Mijlociu şi a sugerat ca soluţie o evacuare cu o navă civilă către o ţară terţă neutră.
G7 și UE caută măsuri urgente pentru a rupe blocada rusă și a aduce cerealele și produsele agricole din Ucraina în Europa
ACTUALIZARE 19.04 G7 caută măsuri urgente de rupere a blocadei rusești a exporturilor de cereale din porturile Ucrainei, inclusiv prin încercarea de a deschide rute prin porturile din România și țările baltice. Uniunea Europeană a propus crearea de „coridoare ale solidarității” pentru produsele agricole ucrainene.
Planul Uniunii Europene intenționează să integreze infrastructura ucraineană și cea a UE pentru a exporta 20 de milioane de tone metrice de cereale care trebuie să plece din Ucraina în termen de trei luni, a spus comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, potrivit CNN.
Mii” de camioane și vagoane sunt blocate pe partea ucraineană a multor granițe ale UE, cu un timp mediu de așteptare de 16 zile - ajungând la 30 de zile la unele granițe - a spus Comisia Europeană.
Comisia îndeamnă administratorii autorităților de transport de marfă și infrastructură să ia măsuri pentru eficientizarea exporturilor ucrainene, cum ar fi punerea la dispoziție a mai multor vehicule și prioritizarea intervalelor de timp.
Blocada exporturilor, din cauza războiului declanșat de Rusia, provoacă o criză globală a aprovizionării cu cereale, cum ar fi grâul și porumbul.
ONU aprobă deschiderea unei anchete cu privire la presupusele abuzuri comise de trupele ruse în Ucraina
ACTUALIZARE 18.35 Consiliul pentru drepturile omului al ONU a adoptat o rezoluție pentru a investiga presupusele abuzuri comise de trupele ruse în părți din Ucraina aflate anterior sub controlul acestora, în vederea tragerii la răspundere a celor responsabili.
Peste 50 de țări au susținut solicitarea Kievului pentru o sesiune specială a consiliului pentru a examina „deteriorarea situației drepturilor omului în Ucraina ca urmare a agresiunii ruse”.
Rezoluția a fost adoptată cu o majoritate puternică, 33 de membri votând „pentru” și doi – China și Eritreea –„împotrivă”. Au fost 12 abțineri.
Rusia a fost recent suspendată din Consiliul de 47 de membri. Cu toate acestea, ar fi putut să se alăture sesiunii în calitate de observator, dar a ales să nu facă acest lucru în semn de protest față de rezoluția despre care a spus că este una politică.
Germania: Rusia folosește energia ca armă
ACTUALIZARE 18.29 Robert Habeck, vicecancelar și ministru al economiei în Germania, a acuzat Rusia, joi, că se folosește exporturile sale energetice spre Europa ca „armă”, în condițiile în care regimul de la Kremlin a anunțat, miercuri, că va sancționa 31 de companii din domeniul energiei din Europa, ca represalii față de sancțiunile occidentale impuse Rusiei, relatează CNN.
„Trebuie să spunem că situația a ajuns la un punct de cotitură, în care energia este folosită ca armă în mai multe domenii”, a spus Habeck, joi.
Deminarea Ucrainei după invazia rușilor va dura între cinci și zece ani
ACTUALIZARE 18.07 Operațiunile de deminare de pe tot teritoriul Ucrainei după invazia rușilor vor dura între cinci și zece ani, a declarat șeful Departamentului de Deminare Umanitră din cadrul Serviciul de Stat de Urgență, Oleh Bondar.
„Din experienţa internaţională, recuperarea minelor poate dura între 5 şi 10 ani”, a spus Bondar, în opinia căruia una dintre consecinţele majore negative ale invaziei rusești din Ucraina o reprezintă contaminarea masivă a teritoriului şi localităţilor cu explozibili, inclusiv cu dispozitive interzise de convenţiile internaţionale.
Stoltenberg: Aderarea Finlandei la NATO se va derula fără probleme şi rapid
ACTUALIZARE 18.04 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat joi dorinţa liderilor Finlandei de integrare în Alianţa Nord-Atlantică şi le-a promis un proces de aderare „fără probleme” şi „rapid”.
„Este vorba de o decizie suverană a Finlandei (...) Dacă Finlanda va decide să aplice, ea va fi primită cu căldură în cadrul NATO, iar procesul de aderare se va derula fără probleme şi rapid”, a dat el asigurări într-o declaraţie, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Preşedintele şi premierul Finlandei, Sauli Niinisto, respectiv Sanna Marin, s-au declarat joi în favoarea unei aderări „fără întârziere” a ţării lor la NATO, avansând cu paşi mari spre o candidatură care ar urma să fie anunţată duminică.
Putin recunoaște că rușii au tot mai puțini bani
ACTUALIZARE 18.03 Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat joi Occidentul că sacrifică restul lumii pentru a-şi menţine dominaţia globală, inclusiv prin sancţiunile împotriva Rusiei. El a recunoscut totuși că, în Rusia, companiile și oamenii au mai puțini bani și că cererea internă a scăzut.
„Aceste sancţiuni provoacă în mare măsură o criză globală. Autorii lor, ghidaţi de ambiţiile lor gonflate şi orbiţi de rusofobie, aplică o lovitură mult mai dură propriilor interese naţionale, propriilor economii şi prosperităţii propriilor cetăţeni”, a spus Putin la o discuţie pe teme economice cu membrii guvernului rus, relatează agennțiile internaționale de presă citate de Agerpres.
„Vedem acest lucru în primul rând printr-o inflaţie puternică în Europa, care se apropie de 20% în unele ţări”, a continuat preşedintele rus.
În opinia sa, „continuarea obsesiei sancţiunilor va conduce inevitabil la consecinţe complexe greu reversibile pentru Uniunea Europeană, pentru cetăţenii ei şi pentru ţările cele mai sărace din lume, care deja se confruntă cu riscul de foamete”.
Citește continuarea AICI
Rusia ameninţă cu „represalii” în cazul în care Finlanda va adera la NATO
ACTUALIZARE 18.01 Rusia se va vedea nevoită să recurgă la „represalii” în cazul în care Finlanda va adera la NATO, a anunţat ministerul rus de Externe, informează CNN.
Finlanda „trebuie să fie conştientă de răspunderea şi consecinţele” aderării la NATO, conform unui comunicat al ministerului rus de Externe publicat joi.
În aceeaşi zi, președintele Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin au dat undă verde pentru aderarea Finlandei la NATO, o schimbare majoră în politica de securitate, în contextul invaziei ruse în Ucraina.
Gazprom anunță că oprește livrarea de gaze către vestul Europei prin Polonia
ACTUALIZARE 17.57 Gigantul energetic rus Gazprom a anunțat joi că nu va mai putea exporta gaz prin Polonia către vestul Europei, prin conducta Yamal-Europa, după ce Moscova a impus sancțiuni împotriva firmei care deține și exploatează secțiunea poloneză a gazoductului, relatează Reuters.
„A fost instituită o interdicție a tranzacțiilor și plăților către entitățile sancționate. Pentru Gazprom, aceasta înseamnă o interdicție a utilizării unei conducte de gaz deținută de EuRoPol GAZ pentru a transporta gazul rusesc prin Polonia”, a precizat Gazprom într-un comunicat.
Gazprom a adăugat că, anterior, "partea poloneză a violat, în repetate rânduri, drepturile Gazprom în calitate de acţionar al EuRoPol GAZ iar pe data de 26 aprilie a înscris Gazprom pe lista societăţilor sancţionate, ceea ce a blocat posibilitatea Gazprom de a-şi exercita drepturile asupra acţiunilor şi altor titluri ale EuRoPol GAZ şi de a primi dividende".
Ucraina denunţă la ONU abuzurile comise de trupele ruse
ACTUALIZARE 17.55 Ucraina şi aliaţii săi au denunţat joi la ONU „o listă interminabilă” de abuzuri comise de Rusia de la începutul invaziei declanşate pe 24 februarie, în cursul unei sesiuni extraordinare a Consiliului pentru drepturile omului (UNHCR), pe care Moscova a boicotat-o.
La finalul reuniunii, solicitată de Kiev, cele 47 de state membre ale Consiliului urmează să voteze un proiect de rezoluţie care cere o „anchetă” a comisiei internaţionale a ONU pentru Ucraina cu privire la gravele încălcări ale omului, reproşate trupelor de ocupaţie ruse în regiunile Kiev, Cernigov (Cernigău), Harkov şi Sumî în intervalul dintre sfârşitul lunii februarie şi martie 2022, „pentru ca cei responsabili să fie traşi la răspundere”.
„Mii de persoane din ţara mea şi-au pierdut viaţa. Bombardamentele şi tirurile ruse fac partea din viaţa noastră zilnică”, a declarat prim-adjunctul ministrului de externe al Ucrainei, Emina Djaparova, în deschiderea dezbaterilor, într-o alocuţiune prin videoconferinţă, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„Torturile şi dispariţiile forţate, violenţele sexuale şi de gen, lista crimelor ruseşti este interminabilă”, a denunţat ea, agitând o foaie pe care un băieţel violat în faţa mamei sale a desenat un vârtej de linii negre.
Citește continuarea AICI
Bruxelles-ul estimează că deconectarea de energia din Rusia va costa 195 de miliarde de euro
ACTUALIZARE 14:50 Comisia Europeană calculează că UE va trebui să investească în plus 195 miliarde de euro până în 2027 pentru a accelera deconectarea de combustibilii fosili din Rusia, în principal prin dezvoltarea regenerabilelor, o mai mare eficienţă energetică şi dezvoltarea sustenabilă a hidrogenului, relatează agenţia EFE.
"Analiza ia în calcul toate importurile de combustibili fosili din Rusia, gazele naturale fiind cel mai dificil de eliminat", semnalează Comisia în draftul planului "Repower EU", pe care îl va prezenta săptămâna viitoare.
Documentul, prezentat de portalul francez Contexte şi la care a avut acces EFE, estimează că UE poate economisi anual 80 de miliarde de euro în ceea ce priveşte importurile de gaze, 12 miliarde euro din cele de petrol şi 1,7 miliarde euro din cărbune.
Separarea de produsele energetice din Rusia va necesita dezvoltarea "la scară largă" a regenerabilelor, creşterea importurilor de gaze naturale lichefiate, stabilirea de achiziţii comune, dezvoltarea industriei hidrogenului, precum şi reducerea consumului de hidrocarburi la transport, industrie şi clădiri, transmite Agerpres.
Va fi necesar, adaugă, CE, să fie majorată capacitatea industrială şi investiţiile "în tehnologii cheie, precum cea solară şi eoliană, pompele de căldură şi electrolizoarele".
Comisia estimează, de asemenea, că vor trebui investite circa 29 miliarde euro în plus pentru ca reţeaua electrică să poată absorbi creşterea generării şi a consumului.
"O reţea energetică a UE cu adevărat interconectată va garanta securitatea energetică pentru toţi", se adaugă în draftul documentului principal al Planului "Repower EU", care urmăreşte accelerarea tranziţiei Uniunii Europene spre o economiei fără cărbune şi fără combustibili importaţi din Rusia, ţară pe care Uniunea Europeană a sancţionat-o după invazia din Ucraina, începută în februarie.
Serviciile de urgență de la Kiev: Deminarea Ucrainei după invazia rusă va dura între 5 și 10 ani
ACTUALIZARE 14:45 Operaţiunile de deminare pe întregul teritoriu ucrainean după invazia rusă vor dura între cinci şi zece ani, a declarat Oleh Bondar, şeful Departamentului de Deminare Umanitară din cadrul Serviciului Statal de Urgenţă al Ucrainei, citat miercuri de agenţia locală Ukrinform, relatează EFE.
''Din experienţa internaţională, recuperarea minelor poate dura între 5 şi 10 ani'', a menţionat Bondar, în opinia căruia una dintre consecinţele majore negative ale invaziei ruse din Ucraina o reprezintă contaminarea masivă a teritoriului şi localităţilor cu explozibili, inclusiv cu dispozitive interzise de convenţiile internaţionale.
Bondar a acuzat armata rusă că a folosit sisteme de mine controlate de la distanţă, a amplasat câmpuri de mine în localităţi populate şi a lăsat în urmă o cantitate uriaşă de dispozitive explozive. Acestea sunt extrem de periculoase şi au fost amplasate în aşa fel încât să reprezinte o ameninţare şi un pericol letal pentru civili, a afirmat Bondar, transmite Agerpres.
''Aceste mine şi muniţii au fost descoperite în regiunile Kiev, Cernigău, Harkov, Sumî, Nikolaev, Zaporojie, Dnipro, Doneţk şi Lugansk'', adică pe mare parte din teritoriul ucrainean, a adăugat oficialul de la Kiev.
Numărul total de mine, muniţii şi dispozitive explozive amplasate special reprezintă circa 10% din toate dispozitivele explozive detectate şi neutralizate până în prezent.
Potrivit expertului, după ce forţele armate ale Ucrainei eliberează localităţile, primele măsuri luate au legătură cu deminarea, iar acestea includ inspecţii ale localităţilor, drumurilor şi clădirilor, lucrări ale unor echipe de urgenţă la liniile de înaltă tensiune, la conductele de gaz şi la ţevile de apă.
''În prezent, implementarea acestor măsuri ne-a permis să începem un proces eşalonat de inspecţie şi deminare a terenurilor agricole. Facem tot posibilul pentru ca întreprinderile agricole să poată desfăşura campania însămânţărilor de primăvară'', a insistat Bondar.
Shell vinde operațiunile din Rusia companiei Lukoil
ACTUALIZARE 14:40 Lukoil, al doilea mare producător rusesc de petrol, va cumpăra afacerile de retail şi lubrifianţi ale Shell din Rusia, au anunţat joi cele două companii, după ce grupul energetic britanic a continuat procesul de ieşire de pe piaţa rusă, în urma invadării Ucrainei, transmite Reuters.
Tranzacţia include 114 benzinării din centrul şi nord-vestul Rusiei şi fabrica de lubrifianţi Torzhok, a informat Shell într-un comunicat.
"Achiziţia afacerii de o calitate extrem de ridicată a Shell din Rusia se integrează foarte bine în strategia Lukoil de dezvoltare a canalelor sale de vânzări prioritare, inclusiv pe segmentul de retail, precum şi în domeniul lubrifianţi", a afirmat Maxim Donde, vicepreşedinte Lukoil.
Cele două companii nu au dat publicităţii valoarea tranzacţiei, care trebuie aprobată de autorităţile ruse de reglementare. "Conform acordului, peste 350 dintre angajaţii Shell Neft vor fi transferaţi către Lukoil", a informat Shell.
Shell a înregistrat deprecieri de active de 3,9 miliarde de dolari după impozitare în urma suspendării operaţiunilor din Rusia.
Finlanda consideră clauza de apărare reciprocă a UE o protecție până la aderarea la NATO
ACTUALIZARE 14:36 Ministrul de externe al Finlandei, Pekka Haavisto, a apreciat joi că clauza de apărare reciprocă din Tratatul Uniunii Europene poate asigura o protecţie ţării sale până la aderarea la NATO, transmite Reuters.
Adresându-se parlamentarilor europeni prin videoconferinţă, şeful diplomaţiei de la Helsinki a spus că "desigur, am discutat cu prietenii noştri din UE ce tip de sprijin ar putea reprezenta, de exemplu, articolul 42.7 în aceste condiţii".
Textul la care s-a referit ministrul prevede că "în cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre sunt obligate să îi acorde ajutor şi asistenţă prin toate mijloacele de care dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite".
"Cred că ar fi foarte important de subliniat solidaritatea conform acestui articol, deoarece îl considerăm ceva deja existent", a spus Haavisto, citat de Agerpres.
Suedia intenționează să trimită cererea de aderare la NATO săptămâna viitoare
ACTUALIZARE 14:22 Guvernul suedez intenţionează să trimită cererea de aderare la NATO săptămâna viitoare, urmând exemplul Finlandei, ambele ţări nordice schimbându-şi politica de securitate de după Al Doilea Război Mondial după invazia rusă din Ucraina, a relatat joi cotidianul Expressen, potrivit Reuters.
Parlamentul suedez va dezbate luni situaţia privind securitatea, iar apoi premierul Magdalena Andersson va convoca o şedinţă de guvern unde va fi luată decizia oficială de înaintare a cererii, a scris Expressen, citând surse neprecizate
Soldații ruși care s-au retras ar fi lăsat în urmă documente militare cheie care dezvăluie planurile lui Putin
ACTUALIZARE 14:20 Soldații ruși care au fugit ar fi lăsat în urmă documente militare cheie care arată că Vladimir Putin intenționează să pună mâna pe toată Ucraina, a declarat miercuri directorul Biroului de Investigații din Ucraina într-o declarație pe Telegram.
Anchetatorii au găsit „documente importante ale soldaților din forțele armate ale Federației Ruse care arată clar că Rusia se pregătea să pună mâna pe întreg teritoriul Ucrainei”, a declarat directorul Biroului de Investigații, Oleksi Suhacev.
Citește continuarea AICI.
Lupte grele în Donabs. Armata ucraineană recunoaște unele cuceriri ale Rusiei
ACTUALIZARE 14:11 Forţele ruse şi-au înteţit atacurile în estul Ucrainei şi aparent ar fi înregistrat câteva cuceriri teritoriale în regiunea Donbas, potrivit armatei ucrainene, informează joi dpa, potrivit Agerpres.
Regiunea estică Donbas este principala ţintă a forţelor militare ruse, de când acestea au invadat Ucraina, pe 24 februarie.
Protejarea republicilor separatiste proruse din estul Ucrainei a fost motivul oficial formulat de Kremlin pentru declanşarea „operaţiunii militare speciale”. Cu câteva zile înainte să înceapă războiul, preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut aceste republici ca fiind independente, provocând furia Kievului şi critici ferme din partea comunităţii internaţionale.
„Duşmanul îşi continuă atacurile pe frontul de est, cu scopul de a-şi impune controlul total asupra regiunilor Doneţk, Lugansk şi Herson şi a menţine coridorul terestru spre Peninsula Crimeea ocupată temporar”, a informat joi Statul Major al armatei ucrainene, în raportul său asupra situaţiei.
Potrivit raportului, atacurile ruse din Donbas s-au concentrat asupra oraşelor Severodoneţk, Liman, Bahmut, Avdiivka şi Kurahove, precum şi asupra Rubijne, care era deja ocupat în mare parte de forţele ruse.
„În zona din jurul Severodoneţkului, inamicul întreprinde atacuri asupra localităţilor Kudriaşka şi Severodoneţk şi are parţial succes”, a recunoscut conducerea militară a Ucrainei.
În speranţa de a avansa în orăşelul Liman, trupele ruse au încercat să instaleze poduri din pontoane de-a lungul râului Doneţ (Siverskîi Doneţ). Miercuri seara, Statul Major al armatei ucrainene a informat că aceste pontoane au fost distruse.
Între timp, Moscova îşi întăreşte trupele pe linia frontului din jurul oraşului Sloviansk, una dintre cele mai importante ţinte ale ofensivei ruse în Donbas. Potrivit raportului, circa 300 de vehicule militare ruse suplimentare au fost desfăşurate în zonă înaintea unor noi atacuri.
Potrivit raportului, au avut loc puţine schimbări în ceea ce priveşte situaţia pe teren în oraşul-port Mariupol, unde mai sunt combatanţi ucraineni baricadaţi în combinatul siderurgic Azovstal.
De asemenea, tiruri de artilerie au fost raportate în regiunea Zaporojie şi în jurul oraşelor Nikolaev (Mikolaiv) şi Krivoi Rog, în sudul Ucrainei.
Kremlin: Pașii întreprinși de Finlanda în vederea aderării la NATO, categoric o amenințare la adresa Rusiei
ACTUALIZARE 14:00 Paşii întreprinşi de Finlanda în direcţia aderării la NATO reprezintă "categoric" o ameninţare la adresa Rusiei, iar extinderea Alianţei nord-atlantice nu va face mai stabilă Europa ori lumea, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, relatează Reuters şi dpa, potrivit Agerpres.
„Categoric”, a răspuns Peskov, întrebat, într-o conferinţă de presă, dacă declaraţia de puţin mai devreme a preşedintelui şi premierului Finlandei în sensul că ţara lor trebuie să solicite "fără întârziere" aderare la NATO constituie o ameninţare pentru Rusia.
„Extinderea NATO nu face continentul nostru mai stabil şi mai sigur”, a spus el, adăugând că, prin apropierea de NATO, Finlanda se alătură "măsurilor neprietenoase" împotriva Rusiei, care în consecinţă poate impune un răspuns simetric.
Întrebat sub ce formă ar putea veni acest răspuns al Rusiei, Peskov a replicat că „totul va depinde de cum va decurge acest proces de extindere a NATO şi în ce măsură infrastructura militară se apropie de graniţele” ruse.
„Nu am mai văzut atâta tragedie”. Imagini dintr-un spital din Donețk
ACTUALIZARE 13:40 Într-un spital mic din Donețk, puținii angajați și câțiva voluntari lucrează până la epuizare. Acolo sunt duși, prima dată, soldații ucraineni răniți pe frontul din estul țării. După ce reușesc să îi stabilizeze, cadrele medicale îi trimit la clinici din vestul țării.
"Nu am văzut atât de multă tragedie umană până acum și acestea sunt suferințe absolut inutile. Înțeleg că toată lumea spune că e război și vor fi victime, dar este îngrozitor când un lunetist rus pur și simplu ucide o mamă care vrea să treacă podul spre Irpin. Nu există nicio justificare pentru asta", povestește un medic.
Spitalul din orășelul Bakhmut, aflat în regiunea Donețk, nu a fost niciodată pregătit să primească zilnic zeci de ambulanțe care aduc răniți de pe frontul din estul Ucrainei. Acolo nu există nici personal suficient, nici spațiu și nici aparatură care să facă față fluxului imens de pacienți.
"Situația este îngrozitoare. Lumina și apa sunt oprite în mod repetat. Nu mai există nici gaze, nici apă și nici lumină de luni de zile. Sunt lupte în toate părțile, la Sievierodonețk, în fiecare zi", adaugă medicul.
Citește continuarea AICI
MAE l-a convocat pe ambasadorul rus
ACTUALIZARE 13:15 Ambasadorul rus în România, Valeri Kuzmin, a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a da explicații despre declarațiile ofensatoare la adresa României din ultima perioadă.
"În contextul publicării de către Ambasada Federației Ruse la București, pe pagina sa oficială de internet, a articolului cu titlul <Despre lătratul NATO la frontierele Rusiei și sursa principală de dezinformare a lumii>, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus convocarea ambasadorului Federației Ruse în România, Valery Kuzmin, la sediul Ministerului Afacerilor Externe", a transmis MAE, într-un comunicat de presă.
În acest context, ambasadorul rus a avut o întrevedere, miercuri, cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice a atras atenția că "este inacceptabilă folosirea repetată de către misiunea rusă a unui limbaj nepotrivit, ofensator și provocator la adresa României și a NATO", Alianță din care țara noastră face parte ca urmare a deciziei sale democratic asumate.
Citește continuarea AICI
Bombardament în nord-estul Ucrainei: 3 morți și 12 răniți (bilanț provizoriu)
ACTUALIZARE 13:08 Un atac aerian rus asupra oraşului Novgorod-Siverskîi, în nord-estul Ucrainei, s-a soldat cu cel puţin trei morţi şi 12 răniţi, în noaptea de miercuri spre joi, au anunţat serviciile de urgenţă locale.
„Sunt trei persoane ucise şi 12 rănite în urma unei lovituri” aeriene ruse asupra Novgorod-Siverskîi, a afirmat un purtător al serviciilor de urgenţă, furnizând un prim bilanţ.
„Astăzi, între orele 00:10 şi 00:23, duşmanul a întreprins un atac aerian, probabil dintr-un bombardier Su-30SM”, au anunţat la rândul lor forţele ucrainene, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„Ruşii au lovit infrastructuri critice, printre care şcoli. Alte clădiri administrative şi case rezidenţiale au fost de asemenea avariate”, a informat mai devreme, joi dimineaţa, guvernatorul regiunii Cernigău (Cernihiv), Viaceslav Ceaus. El şi-a însoţit mesajul cu mai multe fotografii, în care se pot vedea clădiri complet distruse, maşini calcinate şi un nor de fum înălţându-se deasupra dărâmăturilor.
Novgorod-Siverskîi, care număra înainte de război 15.000 de locuitori, se situează la circa 50 de km de frontiera cu Rusia, într-o regiune care era relativ ferită după retragerea trupelor ruse din zonă la sfârşitul lui martie.
Klaus Iohannis: România este gata să susţină Finlanda în procesul de aderare la NATO
ACTUALIZARE 13.00 România va susține Finlanda în procesul de aderare la NATO, a transmis, joi, președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj postat pe Twitter, după ce șeful statului finlandez și premierul țării au dat undă verde pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
"Salut declaraţia comună a preşedintelui Finlandei Sauli Niinistö şi a prim-ministrului Marin Sanna cu privire la aderarea la NATO a Finlandei. România este un susţinător ferm al politicii uşilor deschise a NATO şi este gata să susţină Finlanda în procesul de aderare. Împreună suntem mai puternici!", a scris Iohannis, joi, pe Twitter.
ONU: Amploarea crimelor din Ucraina este „șocantă”
ACTUALIZARE 12:08 Șefa ONU pentru drepturile omului a declarat că o mie de cadavre au fost recuperate în zona capitalei ucrainene Kiev în ultimele săptămâni, adăugând că multe dintre faptele pe care le verifică de la invazia rusă pot echivala cu crime de război.
„Amploarea crimelor ilegale, inclusiv indicii ale unor execuții sumare în zonele din nordul Kievului, este șocantă”, a declarat Michelle Bachelet Consiliului pentru Drepturile Omului din Geneva într-un mesaj video.
Reuters anunță că Consiliul pentru Drepturile Omului va decide astăzi dacă va deschide o anchetă oficială asupra atrocitățile care au avut loc la Kiev și în alte regiuni în februarie și martie.
Rușii amenință din nou cu războiul nuclear, după anunțul Finlandei că va adera la NATO
ACTUALIZARE 12:05 Fostul președinte al Rusiei, actualul vicepreședinte Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev a amenințat din nou Occidentul cu un „război nuclear”, după anunțul Finlandei că va cere aderarea la NATO. Medvedev a scris un mesaj pe Telegram, potrivit The Guardian, în care transmite că există „riscul” unui „război nuclear în toată regula”.
Soldaţii ruşi, filmaţi în timp ce împuşcă doi civili ucraineni neînarmaţi. Filmul unei crime de război la marginea Kievului (CNN)
ACTUALIZARE 12:00 Soldații ruși au împușcat doi civili neînarmați, într-o reprezentanță auto de la marginea capitalei ucrainene Kiev. CNN a obţinut, de pe camerele de supraveghere, o înregistrare video a momentului care în prezent este investigat drept crimă de război de către procurorii ucraineni.
Una dinte victime este proprietarul reprezentanţei de vehicule care a fost jefuită, iar cealaltă un bărbat în vârstă de 68 de ani care lucra ca paznic.
Kuleba a cerut ca Ucrainei să i se „rezerve” un loc în UE, chiar dacă negocierile de aderare vor dura mult timp
ACTUALIZARE 11:50 Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut, joi, ca un loc să fie "rezervat" pentru Ucraina în Uniunea Europeană, chiar dacă negocierile de aderare ar urma să dureze timp îndelungat.
"Auzim foarte des că Ucraina aparţine familiei europene şi că la ora actuală este important să fie rezervat acest loc" pentru ţară în UE, a declarat Kuleba la televiziunea publică germană, la începutul unei vizite în Germania.
"Nu vorbim propriu-zis de aderarea Ucrainei la UE cât mai repede posibil, însă este foarte important pentru noi să rezervăm acest loc pentru Ucraina", a afirmat Kuleba la postul public ARD, notează AFP, citată de Agepres.
Finlanda va intra în NATO. Președintele și premierul au făcut anunțul
ACTUALIZARE 10.15 Președintele și premierul Finlandei au anunțat joi dimineață sprijinul lor pentru aderarea țării la NATO, potrivit CNN. Președintele Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin au dat astăzi undă verde pentru aderarea Finlandei la NATO, o schimbare majoră în politica de securitate, în contextul invaziei ruse în Ucraina.
Președintele Finlandei, așteptat să anunțe astăzi cererea de aderare la NATO
ACTUALIZARE 9.55 Președintele Sauli Niinisto este așteptat să dea astăzi undă verde pentru aderarea Finlandei la NATO, o schimbare majoră în politica de securitate, în contextul invaziei ruse în Ucraina, scrie Reuters. Cererea Finladei va fi probabil urmată de cea a Suediei, alăturarea celor două țări la alianța nord-atlantică urmând să se facă în ciuda avertismentelor repetate ale Rusiei.
Finlanda, care are 1.300 de kilometri de graniță și un trecut dificil cu Rusia, a crescut gradual cooperarea cu NATO, după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014. Însă până acum s-a abținut în a adera la alianța nord-atlantică, pentru a menține relații prietenoase ci vecinul său de la est.
Președintele Niinisto conduce politica externă a țării împreună cu guvernul, potrivit Constituției, iar poziția lui este considerată decisivă pentru începerea procesului de aderare. Guvernul și parlamentul sunt așteptate și ele să aprobe decizia în curând.
„Mesajul meu este clar: Finlanda își va asigura securitatea. Acest lucru nu se va face în detrimentul nimănui”, a declarat Niinisto săptămâna trecută, după o ședință cu comisia de apărare a parlamentului.
Ucrainenii aruncă în aer și distrug poduri de pontoane în Lugansk ca să-i oprească pe ruși. Imagini din satelit și din dronă (CNN)
ACTUALIZARE 9.50 Ucrainenii au aruncat în aer și au distrus cel puțin două poduri de pontoane de lângă Bilohorivka, oprind astfel avansurile rușilor în regiunea Lugansk, arată imaginile din satelit sau filmate cu drona, scrie CNN.
În ultimele 24 de ore, ucrainenii au oprit de două ori încercările Rusiei de a traversa râul Seversky Doneț în regiunea Lugansk, și au aruncat în aer două poduri de pontoane lângă Bilohorivka.
O imagine din satelit obținută de compania de informații geospațiale BlackSky arată un pod rusesc cu pontoane traversând râul în 10 mai, la scurt timp după ce un baraj de artilerie ucrainean a lovit zona.
În imagini se vede cum fumul se ridică de pe malul vestic al râului Seversky Doneț, la un capăt al podului. Pe malul estic se văd cratere și fum, inclusiv în jurul vehiculelor militare rusești care au încercat să traverseze.
Siemens se retrage din Rusia din cauza războiului pornit de Putin în Ucraina
ACTUALIZARE 9.40 Siemens a anunţat joi că se retrage de pe piaţa rusă din cauza războiului din Ucraina, transmite Reuters. "Ne alăturăm comunităţii internaţionale în condamnarea războiului din Ucraina şi ne concentrăm pe sprijinirea angajaţilor noştri şi furnizarea de ajutor umanitar. Am anunţat joi decizia noastră de a efectua un proces ordonat de lichidare a activităţilor noastre industriale din Rusia", a spus directorul general al companiei germane, Roland Busch.
Siemens are aproximativ 3.000 de angajaţi în Rusia, iar anterior anunţase că a decis să nu ia parte la noi proiecte după invazie. De asemenea, compania germană a informat joi că s-a confruntat cu dificultăţi financiare în primul trimestru din 2022, din cauza pierderile la divizia care produce trenuri.
În primele trei luni din acest an, profitul net s-a înjumătăţit la 1,21 miliarde de euro, compania înregistrând deprecieri de active de 600 milioane de euro din cauza problemelor din Rusia, notează Agerpres.
Ambasadorul SUA la Chişinău: Statele Unite nu văd indicii că Rusia intenţionează să extindă războiul în Republica Moldova
ACTUALIZARE 9.20 Statele Unite ale Americii nu au dovezi sau indicii că Rusia intenţionează să îşi extindă războiul în Republica Moldova în acest moment, a declarat ambasadorul SUA la Chişinău, Kent Logsdon, conform unui comunicat de presă al misiunii diplomatice americane. Precizările vin după afirmațiile făcute recent de șefa serviciilor de informații din SUA, care a spus că Putin intenționează să-și impună controlul și în Transnistria. La rândul său, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a lansat un apel către opinia publică să evite orice speculaţii pe această temă şi să nu scoată din context declaraţiile.
"Statele Unite nu văd dovezi că Rusia intenţionează să îşi extindă războiul în Republica Moldova în acest moment. Continuăm să monitorizăm îndeaproape situaţia şi să împărtăşim informaţii cu partenerii noştri de aici", se menţionează în mesajul postat de Ambasada SUA în Republica Moldova, citat de Ziarul de Gardă.
Ministerul britanic al Apărării: Retragerea forțelor ruse din regiunea Harkov este o recunoaștere tacită a incapacității Rusiei de a captura orașe cheie ucrainene
ACTUALIZARE 9.02 În analiza la zi a războiului, Ministerul britanic al Apărării transmite joi dimineață că forțele ucrainene continuă să contraatace la nord de Harkov, recucerind mai multe orașe și sate spre granița cu Rusia.
Londra spune că prioritizarea operațiunilor din Donbas de către Rusia a lăsat elementele desfășurate în Oblastul Harkov vulnerabile în fața forței de contraatac ucrainene mobile și foarte motivate.
În ciuda succesului Rusiei în încercuirea Harkovului în etapele inițiale ale conflictului, se pare că Moscova a ales să retragă unități din regiune pentru a-și reorganiza și a-și reface forțele în urma pierderilor grele, notează Ministerul britanic al Apărării.
Odată reconstituite, aceste forțe se vor desfășura probabil pe malul estic al râului Siverskyi Doneț, formând o forță de blocare pentru a proteja flancul vestic al concentrației principale de forțe a Rusiei și principalele rute de aprovizionare pentru operațiunile din vecinătatea Izium, consideră britanicii.
Retragerea forțelor ruse din regiunea Harkov este o recunoaștere tacită a incapacității Rusiei de a captura orașe cheie ucrainene în care se așteptau la o rezistență limitată din partea populației, mai arată Ministerul britanic al Apărării.
Un militar ucrainean blocat în Azovstal cere ajutorul lui Elon Musk: Dacă nu tu, atunci cine?
ACTUALIZARE 8.50 Un militar ucrainean care se află alături de alți luptători la oțelăria Azovstal din Mariupol, a făcut apel personal la Elon Musk să-i ajute să părăsească în siguranță orașul care de câteva săptămâni este asediat de ruși, scrie BBC.
Într-o postare pe Twitter, Serhiy Volyna a scris: „Oamenii spun că vii de pe altă planetă pentru a-i învăța să creadă în imposibil. Plantele noastre sunt una lângă cealaltă, deoarece eu trăiesc acolo unde este aproape imposibil să supraviețuiești. Ajută-ne să plecăm din Azovstal într-o altă țară. Dacă nu tu, atunci cine? Dă-mi un semn".
Cum își ascunde Rusia pierderile în Ucraina: Îi declară dispăruți pe soldații care au murit. „Nu e morgă, e un depozit. Este imens”
ACTUALIZARE 8.46 Tot mai multe dovezi ale pierderilor suferite de Rusia în Ucraina încep să iasă la iveală, pe măsură ce războiul dă semne că va fi unul de durată. Serviciile ucrainene de informații au obținut indicii că în regiunea Donețk se află mii de cadavre de soldați ruși „depozitate” într-o zonă atent supravegheată, iar în regiunea Kievului au fost filmate vagoane frigorifice cu trupuri de soldați ruși „nerevendicate”. Aceasta ar fi o metodă folosită de Rusia pentru a nu-și recunoșate pierderile: își declară soldații dispăruți.
Serviciul ucrainean de informații (SBU) susține că a interceptat o convorbire telefonică între un militar rus din Ucraina și soția sa, în care acesta îi vorbește despre mii de cadavre de soldați ruși, adunate într-o zonă păzită din regiunea Donețk. Ca să mai ascundă din pierderi, Rusia îi trece pe soldații morți pe listele cu dispăruți, potrivit interceptării realizate de SBU.
În acest timp, militarii care păzesc zona fac bani mulți ajutând rudele morților să găsească trupurile celor dispăruți.
Citește continuarea AICI
The Guardian: În China, „Rusia” se scrie „Ucraina”. Cum traduce Beijingul articolele străine pentru a face propagandă pro-Kremlin
ACTUALIZARE 8.43 Presa de stat și conturile proruse de pe rețelele sociale din China promovează retorica Kremlinului pe internetul chinezesc atunci când, în mod intenționat, traduc greșit și manipulează știrile internaționale despre războiul din Ucraina, informează The Guardian.
Mai mulți voluntari anonimi, precum cei care administrează contul de Twitter „The Great Translation Movement” (Marea Mișcare de Traducere), au început să expună propaganda prorusă a Chinei prin care Beijingul încearcă să dea vina pe trupele ucrainene pentru bombardamentele și atrocitățile comise împotriva civililor de armata rusă.
Într-un articol publicat de The Guardian în luna aprilie, se arăta cum unii dintre civilii care au murit în timpul ocupației ruse a orașului ucrainean Bucha au fost uciși de săgeți mici de metal, numite fleșete, care sunt împrăștiate după explozia obuzelor lansate de artileria rusescă.
Citește continuarea AICI
Bătălia pentru Insula Şerpilor. Cum poate deveni această stâncă din Marea Neagră decisivă pentru viitorul întregului război din Ucraina
ACTUALIZARE 8.40 Insula Şerpilor are în acest moment o extrem de importantă valoare militară şi strategică pentru Rusia, mai ales după scufundarea crucişătorului Moscova, care asigura inclusiv o umbrelă de protecţie antiaeriană a flotei ruse din Marea Neagră. În lipsa acestei nave, dacă ruşii vor reuşi să-şi instaleze pe Insula Şerpilor sisteme antiaeriene cu rază lungă, dar şi rachete de croazieră, vor putea controla întreaga regiune de nord-vest a Mării Negre şi sudul Ucrainei, se arată într-o analiză BBC.
Insula Şerpilor a revenit în actualitate în ultimele zile, după mai multe raiduri şi atacuri ale ucrainenilor asupra mai multor nave de patrulare sau care asigurau aprovizionarea trupelor ruse aflate în zonă, inclusiv asupra unor obiective aflate pe insulă.
Citește continuarea AICI
Zelenski: Ucraina face progrese în eforturile de obţinere a unor garanţii de securitate
ACTUALIZARE 8.35 Volodimir Zelenski susține că se înregistrează progrese în eforturile Ucrainei de a-şi asigura garanţii de securitate internaţională. "Negociem cu principalele naţiuni ale lumii pentru a oferi Ucrainei încredere în securitate pentru deceniile următoare", a transmis preşedintele ucrainean în discursul său video zilnic.
Garanţiile de securitate internaţională s-au numărat printre subiectele discutate la reuniunea G7 de duminică la care Ucraina a participat pentru prima dată, relatează dpa, citată de Agerpres.
"Este prima dată în istoria statului nostru când este posibil să se stabilească astfel de garanţii. Nu ceva într-un memorandum, nu vreo dorinţă declarativă pentru un anumit curs, ci garanţii specifice", a spus preşedintele ucrainean.
Acestea ar fi "nu numai semnificative din punct de vedere juridic, ci şi enunţate astfel încât să fie clar: ce anume, cine exact şi cum exact ne garantează", a adăugat Volodimir Zelenski.
Institutul pentru Studiul Războiului: evaluarea zilnică a frontului
ACTUALIZARE 8.26 Forțele rusești nu au făcut niciun progres semnificativ în Ucraina miercuri, iar trupele ucrainene au continuat să câștige teren la nord-est de Harkov, precizează Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) în ultima evaluare a desfășurării invaziei.
Contraofensiva ucraineană de la nord de Harkov a forțat trupele rusești să treacă în defensivă și a necesitat eforturi de întărire și refacere menite să împiedice noi avansuri ucrainene spre frontiera rusă. Eforturile rusești de-a lungul axei sudice și în regiunile Donețk și Lugansk rămân tot blocate, iar forțele rusești nu au înregistrat câștiguri semnificative în fața succeselor continue ale apărării ucrainene. Principalele concluzii ale celei mai recente evaluării ISW sunt:
- Contraofensiva ucraineană la nord de Harkov a forțat trupele rusești să treacă în defensivă și a reușit să atenueze cu succes presiunea artileriei asupra celui de-al doilea oraș ca mărime din țară.
- Forțele rusești au continuat eforturile de încercuire a pozițiilor ucrainene în zona Severodonetsk-Rubizhne-Lysychansk, dar nu au făcut niciun progres confirmat. Este posibil ca forțele rusești să inițieze o nouă înaintare spre Bakhmut după ce au capturat Popasna, pentru a asigura accesul pe autostradă spre nord la Slovyansk.
- Forțele rusești încearcă să își consolideze pozițiile din vestul regiunii Herson pentru a înainta în regiunea Nikolaev.
- Surse pro-ruse de pe Telegram au raportat că forțele ucrainene ar putea desfășura un contraatac la 40 km nord de Izium pentru a tăia calea unităților rusești în acest oraș cheie, dar ISW precizează că nu poate confirma aceste informații la acest moment.
Primarul Kievului spune că nu poate garanta siguranța rezidenților care se întorc
ACTUALIZARE 8.15 Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat, pentru CNN, că este îngrijorat de posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să folosească o armă nucleară tactică asupra Kievului.
"Siguranţa este prioritatea în acest moment... Sigur că ne facem griji şi sperăm că războinicii noştri ne apără, dar riscul este încă acolo şi fără partenerii noştri, fără Statele Unite şi ţările europene nu putem supravieţui", a declarat el.
El a adăugat că nu există "nicio îndoială" că capitala ucraineană este în continuare "principala ţintă" a Rusiei.
Primarul îi avertizează pe oamenii care se întorc la Kiev să fie precauţi.
"În calitate de primar al Kievului, spun oricui: îmi pare rău, este riscul vostru personal, dar nu vă putem da garanţii ... Atâta timp cât există război în Ucraina, nu putem da garanţii niciunui ucrainean".
El a afirmat că atacurile ruseşti ar putea avea loc "în orice secundă".
Kliciko a adăugat că războiul "a schimbat viaţa tuturor" şi spune că îşi ţine degetele încrucişate pentru a "opri acest război fără sens cât mai curând posibil".
Ursula von der Leyen: Rusia este "cea mai directă amenințare" la adresa ordinii internaționale din cauza războiului său "barbar"
ACTUALIZARE 7.40 Rusia este "cea mai directă amenințare" la adresa ordinii internaționale din cauza războiului său "barbar" din Ucraina, a avertizat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de BBC.
Într-o declarație după discuțiile de joi de la Tokyo cu premierul japonez Fumio Kishida, ea a menționat și "pactul îngrijorător al Moscovei cu China".
La summitul din capitala japoneză a participat și președintele Consiliului European, Charles Michel.
"Invazia Rusiei asupra Ucrainei nu este doar o chestiune pentru Europa, ci zguduie miezul ordinii internaționale, inclusiv Asia. Acest lucru nu trebuie tolerat", a spus la rândul lui Fumio Kishida.
ACTUALIZARE 7.20 O persoană a fost ucisă şi alte trei au fost rănite în sud-vestul Rusiei în urma unor bombardamente provenind din Ucraina, a anunţat miercuri guvernatorul rus al regiunii afectate.
"În acest moment, o persoană şi-a pierdut viaţa - a murit în ambulanţă -, şi sunt trei răniţi", a declarat pe Telegram guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov.
El a spus că este "cea mai dificilă" situaţie din regiunea sa de când preşedintele Vladimir Putin a trimis trupe în Ucraina, pe 24 februarie. Gladkov a acuzat Ucraina că a vizat satul Solohi, precizând că o casă a fost parţial distrusă.
Autorităţile din regiunile de frontieră ale Ucrainei acuză în mod regulat forţele de la Kiev că au lansat atacuri împotriva Rusiei. În aprilie, guvernatorul regiunii a acuzat faptul că elicoptere ucrainene au atacat un depozit de combustibil din Belgorod.
Cele mai recente informații legate de evenimentele din Ucraina:
- Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că a vorbit cu cancelarul german Olaf Scholz şi a discutat despre ajutorul defensiv, cooperarea în sectorul energetic şi creşterea presiunii sancţiunilor împotriva Rusiei.
- Ucraina a oferit Rusiei eliberarea unor prizonieri de război ruși în schimbul evacuării soldaților ucraineni răniți din oțelăria Azovstal din Mariupol, asediată, a declarat miercuri vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk, conform CNN.
- Utilizarea de către Rusia a armelor hipersonice în Ucraina nu are „efecte cu adevărat semnificative sau care să schimbe jocul”, a declarat miercuri președintele Statului Major interarme al SUA, generalul Mark Milley.
- Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a acuzat Statele Unite, miercuri, că poartă un „război prin interpuși” împotriva Rusiei, după ce Camera Reprezentanților a aprobat un nou pachet de ajutor pentru Ucraina, de 40 de miliarde dolari.
- Adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, spune că președintele rus Vladimir Putin nu a abandonat planul său inițial de a decapita regimul de la Kiev sau de cuceri capitala Ucrainei. Geoană mai spune că, pe de altă parte, există riscul luării unor decizii ad-hoc, care nu iau în calcul realitatea de pe teren, nici rezistența îndârjită a ucrainenilor.
- Acordarea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană pentru Ucraina este „un gest natural în situația dificilă în care este acum” această țară, au transmis, miercuri, Slovacia și Polonia, care au anunțat și că vor face eforturi comune pentru a o ajuta să atingă acest obiectiv. Declarațiile au fost făcute, la Bratislava, de președinta Slovaciei, Zuzana Caputova și de președintele Poloniei, Andrzej Duda.
- Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că situația politică internă din țară este stabilă și a respins acuzațiile potrivit cărora președintele rus Vladimir Putin ar intenționa să declare legea marțială, relatează CNN.
- Guvernul de la Kiev şi-a exprimat miercuri convingerea că regiunea Herson, din sudul Ucrainei, va fi "eliberată" în cele din urmă de armata ucraineană, după ce autorităţile proruse instalate aici de către Moscova au anunţat anterior că plănuiesc să ceară alipirea la Rusia, potrivit EFE şi Ukrainska Pravda, citate de Agerpres.
- România va trimite Ucrainei materiale şi echipamente de protecţie şi monitorizare chimică, biologică, radiologică şi nucleară (CBRN), sub formă de asistenţă internaţională.
- Volodimir Zelenski a criticat, miercuri, indecizia europenilor cu privire la aderarea țării sale la Uniunea Europeană și faptul că nu există încă un termen concret pentru o eventuale intrare a Ucrainei în blocul european. „Ucrainenii nu pot rămâne într-o incertitudine permanentă”, a spus președintele ucrainean.
- Un militar rus în vârstă de 21 de ani, capturat în Ucraina, va fi primul reprezentant al forţelor armate ruse care va fi judecat pentru crime de război pe teritoriul ucrainean, a anunţat miercuri procurorul general de la Kiev, Irina Venediktova.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
