Oficialii din Transporturi se plâng că, în era vitezei, trenurile româneşti au întârzieri mari şi abia se târăsc pe şine, dar an de an taie din banii de reparaţii. Anul acesta, de pildă, au fost alocate fonduri pentru numai 13 kilometri de şină. Ar avea nevoie de reparaţii aproape 600 de kilometri de şine.
Dacă în anii 80, trenurile de călători circulau în medie cu 60 de kilometri pe ora, astăzi abia dacă sar de 40.
Iulian Măntescu, sindicalist la Federaţia Mecanicilor de Locomotivă: „În 2016 noi am încheiat la transportul de călători cu o viteză comercială de 46 de kilometri pe oră, iar previziunile sunt că anul acesta ne ducem undeva la 42 de kilometri la oră, iar la transportul de marfă undeva la 17 kilometri pe oră viteza comercială.”
Ceea ce înseamnă că o călătorie cu trenul durează acum mai mult ca înainte de 1989. În plus, întârzierile au devenit ceva normal.
Felix Stroe, ministrul Transporturilor: „De la 1 ianuarie până la 1 octombrie, acest an, întârzierea medie zilnică a fost de 12.500 de minute. Nu se poate aşa ceva. 70% din cauzele întârzierilor au fost provocate de CFR Infrastructură”.
Şeful de la Transporturi uită, însă, că toate guvernele ultimilor ani au partea lor de vină. An de an taie din banii alocaţi penru reparaţii la şine.
Anul trecut pentru reparaţii capitale la calea ferată s-au alocat aproape 110 milioane de lei. Banii au acoperit şi lucrările la aproape 18 kilometri de cale ferată. Anul acesta, însă, autorităţile au fost mai zgîrcite şi au alocat doar jumătate din această sumă. Bani mai puţini înseamnă şi kilometri mai puţini de cale ferată reparaţi. Doar 13 în 2017.
În condiţiile în care necesarul este de peste 500 de ori mai mare. Un document oficial al Ministerului Transporturilor vorbeşte de un necesar de investiţii de aproape 5,5 miliarde de lei - pentru eliminarea punctelor periculoase de pe calea ferată, pentru întreţinerea şinelor şi pentru reparaţii capitale.