Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) va putea deschide în acest an cel mult 30 de kilometri de autostradă, aceasta fiind însă o prognoză optimistă.
Surse informate din cadrul CNAIR afirmă însă că mai toate loturile au probleme și că, prin urmare, nu vom vedea niciun kilometru nou. Acesta ar fi al doilea an în care nu se deschide niciun kilometru. Excepție face o porțiune de 15 kilometri la care lucrările au fost terminate anul trecut. Acum ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, își face merit personal din acești kilometri.
Dar să vedem care erau promisiunile în martie 2017, după cum arătau acestea într-un interviu acordat de ministru presei. ”În anul 2017 sunt estimaţi a fi deschişi traficului aproximativ 90 km de autostradă, după cum urmează: Autostrada Bucureşti-Plo-ieşti (3,325 km); Autostrada Sebeş-Turda, Lotul 3 (12,450 km); Autostrada Sebeş-Turda, Lotul 4 (16,3 km); Autostrada Lugoj-Deva, Lotul 2 (15 km); Autostrada Lugoj-Deva, Lotul 3 (21,141 km); Autostrada Lugoj-Deva, Lotul 4 (22,140 km)”, spunea Cuc într-un acordat ziarului România Liberă.
Sunt șanse însă? Mici, spun ingineri de drumuri din cadrul CNAIR, consultați de Digi24.ro, sub protecția anonimatului.
București-Ploiești: CNAIR îi ia în calcul. ”Nu cred că e nicio șansă căci nu au rezolvat ultimii 600-700 de metri la PUZ care trebuiau să îl ia de la Primăria Voluntari.
Sebeș - Turda loturile 3 și 4. Lotul 3 (12,4 kilometri) se pare că nici acela nu va fi deschis căci are probleme cu zone unde nu sunt rezolvate exproprierile și pe care lucrările nu pot fi definitivate de accea. CNAIR este încurcată de o Hotărâre de Guvern care spune că nu ai posibilitatea de a face recepția dacă totul nu este integral terminat. Fără recepție nu poți da nimic în circulație. Și chiar dacă ar termina lotul 3, nu poate fi dat în circulație căci lotul 4 (16,3 kilometri) se pare nu va fi terminat căci este o alunecare înainte de Stejăriș.
Responsabili CNAIR sunt optimiști. Ei dau ca sigură deschiderea lotului 3 și, în proporție de 99%, a lotului 4. De regulă însă în estimările Companiei șansele de împlinire a unor evenimente cotate probabilistic la doar 1% sunt mult mai mari ca șansele de 99%.
Lugoj Deva, loturile 3 și 4. La tronsonul 4 pe care lucrează firma Spedition UMB sunt probleme deosebite cu alunecările de teren care sunt în zonă. Mai sunt și niște stâlpi Transelectrica. ”Trebuie mutat traseul pe un kilometri-doi. La lotul 3 iarăși constructorii nu vor să mărească ritmul și să finalizeze pentru că vor bani în plus. Ei spun că alunecările produse nu au fost din vina lor. La lotul 2 au problema cu un stâlp care îi încurcă pe 300 de metri ca să termine lotul lor, Pentru stâlp nu s-a prevăzut teren de relocare.
Oficiali CNAIR afirmă că din lotul lui Umbrărescu, al patrulea, vor putea fi deschiși 18 kilometri (din totalul de 22 kilometri). Sansele sunt de 85%, spune ei cu optimism. Cât privește lotul 3 este exclusă deschiderea acestuia căci constructorul cere bani în plus. Contractele FIDIC sub a căror umbrelă a fost semnat proiectul nu permit creșteri mai mari de 10%-20%. Contractul va fi, cel mai probabil, reziliat, spun sursele menționate.
Peisajul lucrărilor de autostradă relevă un mod total necorespunzător de a derula proiectele de infrastructură de către CNAIR în colaborare cu Ministerul Transporturilor. În urmă cu o lună, la rectificarea bugetară făcută de Guvern, CNAIR a pierdut 44% din fondurile alocate din cauza incapacității companiei de a cheltui banii. În pofida miliardelor de euro pompate de UE în infrastructura din România cu titlul de finanțări nerambursabile, atât în perioada 2007-2013 cât și în perioada 2014-2020, rezultatele sunt foarte slabe. Doar 15 kilometri au fost inaugurați în martie 2017 din autostrada Lugoj Deva, lucrările fiind încheiate anul trecut.
În mod frecvent lucrările sunt blocate de dispute cu constructorii. Aceștia cer mai mulți bani, amânări de termene, folosesc materiale proaste sau adoptă soluții tehnice ieftine. Autorizațiile de construire lipsesc, nu pot fi obținte sau sunt obținute cu mari întârzieri, problemele de mediu sunt frecvente, rețele de utilități stau în calea traseelor de autostradă. Totul, consecință a unei degringolade, a unei lipse de strategie și proceduri clare în implementarea proiectelor de autostrăzi.