Premierul Tudose, inițiator al legii care permite cumulul pensiei cu salariul

Actualul premier, Mihai Tudose, a figurat în 2014 printre cei 16 parlamentari care au inițiat legea 134 care a eliminat restricțiile privind cumulul pensiei și salariului. Argumentele celor 16 erau: lipsa impactului bugetar, dificultatea înlocuirii specialiștilor pensionați dar și încălcarea dreptului constituțional la muncă.

Subiect larg dezbătut în aceste zile, situația unor beneficiari de pensii speciale substanțiale care aleg să se reangajeze imediat după pensionare pe aceleași posturi, dublându-și astfel veniturile, își are originile în 2014.

Un număr de 16 deputați și senatori, majoritatea de la PSD, restul de la PC și minorități, au inițiat în luna septembrie 2014 o lege ”pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional”.

Ce zicea legea din 2009? Aceasta punea anumite condiții privind cumulul pensiilor și salariilor.

”Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor (...) pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, spunea legea 329 la alin.1 al art.17.

Mai precis, până atunci cumulul era permis doar dacă pensia primită era mai mică de salariul mediu brut folosit la alcătuirea bugetului. Aplicată, legea în zilele noastre ar fi interzis ca oricine are o pensie mai mare de 3.131 lei să încaseze salariu de la stat. Marea parte a celor care în zilele acestea au ieșit la pensie și s-au reangajat au pensii mai mari de 3.131 lei.

Argumentele celor 16 parlamentari

În expunerea de motive adusă proiectului lor, grupul PSD, din care făcea parte și deputatul Mihai Tudose, actualul premier, aducea mai multe argumente:

- Argumentul constituțional, o decizie a Curții Constituționale din 2009. Parlamentarii au dezgropat a o decizie care spunea că ”instituirea unei obligații de a opta între pensie și venitul obținut din salarii (...)  afectează prin limitare atât dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.2 din Constituție, cât și dreptul la muncă consacrat prin art.41”.

- Argumentul bugetar. Cei 16 parlamentari susțineau deasemenea, la acel moment, că măsura lor nu reprezenta niciun efort bugetar din partea Guvernului. Cum așa? Aceasta deoarece măsura privea doar ocuparea locurilor de muncă deja disponibile în structurile publice, nu a unor locuri de muncă nou înființate. Deoarece bugetele instituțiilor includeau și finanțarea posturilor libere, efortul bugetar lipsea. Cât privește pensia, aceasta ”este plătită în conformitate cu contribuțiile angajatului pe întreaga perioadă în care și-a desfășurat activitatea, din bugetul asigurărilor sociale de stat”, spuneau cei 16.

Ori lucrurile nu stau tocmai așa. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) spune că pensiile speciale se plătesc atât de la bugetul de stat, cât și de la bugetul asigurărilor sociale. Plata pensiilor de serviciu se realizează „atât din bugetul asigurărilor sociale de stat, cât şi din bugetul de stat”, în sensul că „diferenţa dintre pensia de serviciu şi pensia aferentă din bugetul public de pensii se realizează din bugetul public de stat”, potrivit unui răspuns al CNPP către presă din luna mai.

La MapN pensiile se plătesc doar de la bugetul de stat „Pensiile militare de stat se plătesc de la bugetul de stat. Casa de Pensii Sectorială a MApN nu primeşte bani de la bugetul asigurărilor sociale sau din alte surse de finanţare”, au răspuns pentru Economica.net reprezentanţii instituţiei.

Indiferent de unde le-ar veni pensia specială, contribuțiilor plătite în cursul activității pentru aceasta sunt infime, față de nivelul pensiei încasate și față de cât contribuie majoritatea celor asigurați.

Militarii aflaţi în activitate contribuie la bugetul de stat prin plata unei cote de contribuţie individuală, de 10,5% din solda lunară brută/salariul lunar brut, respectiv de 3-4 ori mai puțin decât se plătește în cazul unui asigurat la CNPP care nu beneficiază de pensie specială.

Facilitatea acordată MapN și MAI vine prin codul Fiscal. Articolul nr. 141 din Codul Fiscal spune: ”se exceptează de la plata contribuţiilor de asigurări sociale veniturile acordate, potrivit legii, personalului militar în activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru care se datorează contribuţie individuală la bugetul de stat, potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat”. Și în fine, al treilea argument al celor 16 parlamentari:

- Argumentul instituțional: Interdicția angajării pensionarilor ar fi o lovitură dată instituțiilor publice. Incapabile să angajeze pensionari, acestea ar fi lipsite de persoane ”cu înaltă pregătire de specialitate și experiență acumulată”, de personal ”cu vastă expertiză în diferite domenii de activitate”, spuneau parlamentarii.

Lobiștii legii

Inițiativa legislativă a fost îmbrățișată cu fervoare de mulți parlamentari PSD. Restricția cumulului  era văzută atunci drept o măsură nedreaptă, adoptată în 2009 de cuplul președinte aș țării-premier, respectiv Traian Băsescu și Emil Boc.  

”După zeci de ani de muncă tăiaţi în mod nedrept de regimul Boc-Băsescu, prin această iniţiativă legislativă românii îşi vor putea completa veniturile prin cumulul pensiei cu salariul. Astfel, mai reparăm o nedreptate comisă de regimul Boc-Băsescu. Aşa cum s-a spus şi înainte, îngrădirea unor drepturi fundamentale într-un stat democratic, membru al Uniunii Europene, reprezintă o nedreptate pe care regimul Băsescu-Boc a forţat-o asupra României împreună cu tăierile de salarii sau ale pensiilor, care n-au făcut altceva decât să sărăcească românii”, spunea atunci Ana Birchall, deputat PSD.

 Criticată acum, votată atunci de Opoziție

Deși inițiată de PSD, legea a fost larg îmbrățișată și de Opoziție. Din partea PNL a existat doar un vot împotrivă și două abțineri. Legea a primit vot negativ din partea a doi deputați PSD și a altui deputat PDL.

Nici președintele de atunci, Traian Băsescu, nu a avut obiecții. El a promulgat-o fără probleme prin Decretul 629 din octombrie 2014.

Situația de azi numeroase bătăi de cap. Sunt angajaţi la stat, cu talon de pensie. Vorbim de zeci de poliţişti care se pensionează, uneori până la 50 de ani, şi a doua zi se angajează din nou la stat, ba chiar pe aceleaşi posturi. Beneficiază deci pe lângă pensie, şi de salariu, iar în unele cazuri veniturile lor depăşesc 20.000 de lei lunar. Este situaţia în care se găsesc şi doi dintre subalternii direcţi ai ministrului de Interne. Şi nu e tot. Mulţi poliţişti care s-au pensionat conduc acum structurile de poliţie locală din ţară.

Dumitru Coarnă, lider SNPPC: „Au pensionat cu pensii substanţiale 9.000, 10.000, 11.000, 13.000 iar o parte dintre ei a doua zi au fost încadraţi pe aceleaşi funcţii, vezi secretarul de stat Ciocoiu Cornel, Popescu Alina Adela - au pensionat-o în iunie şi a doua zi au încadrat-o cu contract individual de muncă”.

Cazul chestorului Cornel Ciocoiu. A fost eliberat din funcţia de secretar de stat al MAI, de fostul premier Sorin Grindeanu, chiar înainte să cadă guvernul. Şi-a cerut imediat pensionarea, însă două săptămâni mai târziu se reangaja pe propriul post. Iată cum explică MAI situaţia:

"La momentul opţiunii pe care a făcut-o pentru pensie, nu exista nicio certitudine ca s-ar mai putea întoarce pe vreo funcţie în minister. Ulterior, la data de 30 iunie a.c., având în vedere nevoia de continuitate a programului de guvernare în domeniul M.A.I., decizia premierului Tudose a fost de a renumi pe domnul Cornel Ciocoiu în funcția deținuta anterior. Ceea ce s-a intamplat în plan politic nu poate fi imputat domnului Cornel Ciocoiu."

Asa se face că astăzi chestorul Cornel Ciocoiu încaseaza lunar peste 20.000 de lei, pensie plus salariu de la ministerul de interne.

Pensiile militare încasate de pensionarii din Apărare au costat bugetul de stat peste 297,39 milioane de euro în primul semestru al acestui an, arată datele Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării, potrivit Economica.net.