Analiză Atenția politicii monetare se va muta de la gulerele albe către gulerele albastre. Wall Street va pica în planul doi
Toleranța mai mare la inflație anunțată de Rezerva Federală Americană va marca politicile pentru mulți ani de acum încolo și nu doar în Statele Unite, ci peste tot în lume. Dolarul va fi slab pentru o perioadă lungă.
În sine este o schimbarea radicală. Atenția politicii monetare se va muta de la gulerele albe către gulerele albastre. Wall Street va pica în planul doi și în față va ieși Main Street. Va reprezenta un test și pentru celelalte bănci centrale care vor trebui să se adapteze, ceea ce e complicat și cu multe implicații chiar politice.
Banca Centrală Europeană (BCE) are în această săptămână prima ședință după anunțul FED-ului de la final de august. Și va fi interesant răspunsul european la mutarea americană.
Politica de flexibilitate în privința inflației anunțată de Rezerva Federală provocă probleme pentru băncile centrale de la Frankfurt şi Tokyo, pentru economiile exportatoare și în același timp ridică semne mari de întrebare privind rolul pe care trebuie să-l aibă politicile monetare, scrie Reuters.
Noua strategie a FED, anunţată pe 27 august, implică o stimulare prelungită a economiei printr-un nivel mai ridicat al inflaţiei. Majorările de dobânzi vor fi deliberat întârziate, iar piaţa muncii va putea să se dezvolte mai mult, spre beneficiul familiilor cu venituri scăzute.
Această politică perturbă alte bănci centrale. Efectul direct va fi o slăbiciune prelungită a dolarului. Țările tradițional exportatoare, precum Japonia sau Germania vor avea de suferit.
Practic, mutarea FED ar obliga și alte bănci centrale să adopte strategii similare. Doar că pot apărea dificultăți mari. Prin statut, Rezerva Federală Americană are drept obiectiv stabilitatea prețurilor și combaterea șomajului. Banca Centrală Europeană are ca singură obligație țintirea inflației. Pe când FED-ul poate să aibă politici care urmăresc și incluziune socială, altele nu au această obligație.
Dar și extinderea sferei de acțiune poate da efecte nedorite. Ar fi un precedent major pentru alte bănci centrale care îşi analizează rolul după ani de zile de măsuri neconvenţionale care influenţează deja distribuirea veniturilor după ce s-a constatat creșterea disparităților sociale.
Transformarea politicii monetare în una socială poate fi periculoasă
Cercetările recente au arătat că stabilitatea prețurilor din ultimele decenii a fost rezultat al independenței băncilor centrale. Dacă acestea își asumă și un rol social, atunci pot fi permeabile influențele din zona politică. Și rezultatul poate fi dezastruos dacă factorii monetari vor răspunde la comenzi politice.
Chiar și BCE vrea să-și reinterpreteze rolul din economie. Christine Lagarde susține că riscurile derivate din schimbările climatice sunt prea mari pentru a fi ignorate de o bancă centrală. Oficialii băncii centrale a Japoniei văd noua poziționare a FED-ului măcar demnă de o analiză dacă nu o imitare.
Doar că bancherii centrali sunt tehnocrați nealeși și implicarea lor în probleme legate de mediu sau de echitate socială riscă să deschidă ușa unor atacuri politice care le fac susceptibile să devină instrumente și nu instituții independente.
E drept că actualele politici de stimulare prin care acordă un suport politicilor economice deja implică o schimbarea radicală de la rolul de țintire a inflației. Dar acum este invocat momentul excepțional. Tranziția către o poziție ordinară este periculoasă pe mai multe niveluri. Politic, economic și social.
Redactare Georgiana Marina
