Mii de români au dat în plată credite
Doar 4.100 de români au anunţat până acum băncile că vor să renunţe la locuinţă ca să scape de datorii, doarece nu-şi mai pot plăti ratele. Avocaţii spun că după ce judecătorii de la CCR vor decide dacă legea dării în plată încalcă sau nu Constituţia, numărul notificărilor va creşte. Atât oficialii din BNR, cât şi avocaţii celor care vor să dea în plată spun că actul normativ intrat în vigoare acum patru luni are nevoie de îmbunătăţiri. Motivele diferă, însă.
800 de mii de români care nu mai pot plăti ratele şi vor să scape de datorii erau anunţaţi drept posibili beneficiari ai dării în plată de iniţiatorii legii. La patru luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, numărul notificărilor primite de bănci este departe de această cifră.
Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României: „Ultimele informaţii pe care le avem noi erau undeva pe la 4.100 de cereri pentru darea în plată. Dintre acestea au fost câteva sute, nu foarte multe, care au reprezentat condiţii sociale.”
Adrian Cuculis, avocat: „Probabil că cei care au de gând să dea în plată aşteaptă data de 11 octombrie - pronunţarea din partea Curţii Constituţionale - pentru a avea certitudinea că în momentul în care vor apela la legea dării în plată nimeni şi nimic nu va putea să-i repună în situaţia anterioară.”
Bancherii au trimis 250 de sesizări la Curtea Constituţională. Oficialul BNR spune că ponderea investitorilor imobiliari care au preferat să își dea în plată proprietățile este mare.
Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României: „Am avut destul de multe cazuri, câteva sute de cazuri, cu 2 sau mai multe credite. Numărul maxim de credite pentru care s-a solicitat darea în plată este de 8. Este vorba în mod evident de decizii de investiţii, care au intrat bine mersi pe uşa din dos într-o lege care spunea că vrea să îi apere pe cei cu probleme sociale.”
Există loc de îmbunătăţire a legii. O spun şi oficialii BNR, dar şi avocaţii românilor care au apelat la darea în plată. Evident, motivele diferă.
Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României: „Temerea mea este să nu ne trezim că avem oameni care nu plătesc nimic un an de zile după care încep procedurile de executare silită cu băncile, mai stau încă un an fără să plătească după care zic luaţi cheile, dare în plată. Legea nu împiedică câtuşi de puţin acest comportament antisocial.”
Pe de altă parte, avocaţii cer clarificări pentru cei aflaţi în plin proces de executare silită şi care vor să beneficieze de lege. Băncile se pot folosi de somaţiile executorilor pentru a refuza să preia imobilele.
Adrian Cuculis, avocat: „În momentul de faţă, discutăm de un real impediment de a putea da în plată. Fiindcă executorul judecătoresc are dreptul la plata unui onorariu, el nu-şi ridică somaţia imobiliară chiar dacă creditorul face cerere de renunţare la executarea silită, acea sarcină din cartea funciară până nu-i plăteşte onorariul fie creditorul, fie debitorul.”
Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
