Vor urma scumpiri în lanț după dezastrul din agricultură? Fermier: Am cultivat și grâu, și porumb, producția a fost zero
A fost un an dezastruos în agricultură, iar efectele se vor vedea la raft. Fermierii avertizează că vor urma scumpiri în lanț.
2020 a fost un an dezastruos pentru agricultură. Nu doar fermierii au suferit pagube, efectele se vor resimți în buzunarele tuturor. Producția puțină, din cauza secetei sau a grindinei, a dus la scumpirea cerealelor, ceea ce ar putea genera majorări de prețuri în lanț până la pâinea de pe raft.
Fermierii spun că, la unele produse, creșterile de preț s-au produs deja.
Un fermier din Iași a povestit la Digi24 cât de dramatic a fost pentru el anul 2020 – a cultivat și grâu, și porumb, dar producția la final de an a fost zero.
Alex Cojocaru, fermier: "A fost un an foarte dificil pentru agricultură. Dacă vorbim de cultura mare, în primul rând cultura de grâu, am avut pe 40 de hectare și am fost nevoiți să întoarcem toată cultura. Producția a fost zero. Ne-am întors, am mers pe porumb. Planta a ajuns până la o înălțime de 50 de centimetri, după care, nemaifiind precipitații, s-a compromis și cultura de porumb."
El a atras atenția asupra creșterii prețurilor produselor de bază: "După cum se poate vedea și la rafturile supermarketurilor, de exemplu, prețurile la ulei au crescut în ultimele 2 luni cu 30%. În funcție de stocuri, e posibil să avem parte de scumpiri sau să scadă aceste prețuri".
Fermierul a spus că după dezastrul din 2020 nu mai are așteptări pentru anul care vine: "Ne facem datoria, cultivăm pământul, producem hrană pentru populație. Totul depinde climă și de Cel de Sus".
Pandemia și seceta extremă - cei doi factori care au prăbușit agricultura
Agricultura românească a fost zdruncinată în 2020 de două evenimente majore: pandemia de coronavirus şi seceta extremă, care a fost una dintre cele mai grave din ultimii 50 de ani, după cum spun nu numai agricultorii ci şi autorităţile, cu impact direct şi semnificativ în PIB-ul României. Cu toate că s-au depus eforturi financiare pentru a diminua pagubele, au rămas încă sectoare neprotejate, iar o parte din despăgubirile promise agricultorilor se vor rostogoli în 2021.
Seceta extremă din acest an a făcut ravagii pe zone agricole extinse din ţară, iar prognozele Departamentului american al Agriculturii (USDA) şi cele ale Comisiei Europene privind producţia şi exporturile de cereale au devenit tot mai pesimiste, începând cu luna mai, mai ales pentru zona Mării Negre.
Multe dintre culturile însămânţate în toamna lui 2019 şi în primăvara acestui an au fost distruse, fiind consemnate pagube pe circa 2,4 milioane de hectare dintr-un total de aproape 6 milioane de hectare însămânţate.
"Criza sanitară s-a suprapus şi cu o secetă extremă în unele zone din ţară. Zona Mării Negre a fost afectată, iar în ţara noastră toată Dobrogea, sudul Moldovei şi o parte a Olteniei au fost afectate de o secetă pedologică extremă şi puternică. Am încercat să aducem nişte compensaţii, sigur, nu au acoperit nici pe departe pierderile reale ale fermierilor, dar atât a putut bugetul de stat în acest an", a declarat recent ministrul Agriculturii.
Fermieri: A fost cel mai greu an din ultimii 50 de ani
Fermierii români, foarte vulnerabili în faţa fenomenelor meteo extreme, au înregistrat pagube serioase în anul agricol 2019/2020, susţinând că este cel mai greu din ultimii 50 de ani. Aceştia au solicitat ajutorul autorităţilor pentru a depăşi greutăţile şi chiar pentru a evita falimentul.
După doi ani în care România a reuşit să se claseze pe primul loc în Uniunea Europeană la producţiile de floarea soarelui şi porumb, anul acesta recoltele s-au redus, unele chiar la jumătate, pe fondul secetei prelungite şi al lipsei infrastructurii de irigaţii.
Cifrele dezastrului din agricultură
Dacă anul trecut producţia totală de cereale a României a fost de 30,4 milioane de tone, recoltată de pe o suprafaţă de 5,56 milioane hectare, anul acesta a ajuns la doar 17,03 milioane de tone, de aproape două ori mai mică, la o suprafaţă uşor redusă faţă de 2019, de circa 5,34 milioane hectare. Randamentul a înregistrat, de asemenea, un recul, de la 5.461 kg/ha în 2019, la 3.188 kg/ha.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, transmise la solicitarea AGERPRES, producţia de grâu a României a înregistrat un minus de aproape 41% faţă de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,088 milioane hectare şi o medie de 2.917 kg/ha, faţă de 4.749 kg/ha anul trecut. Producţii reduse s-au mai înregistrat în acest an şi la orz - 727.377 tone, faţă de 1,34 milioane tone anul trecut, orzoaică - 279.039 tone (539.558 tone în 2019) şi ovăz - 187.522 tone (361.573 tone anul trecut).
