România, prima după Siria în topul migrației

Numărul românilor de peste hotare a crescut anual cu peste 7% din 2000 până în 2015, arată datele ONU. Singura ţară care a avut o creştere mai mare a migraţiei a fost Siria, dintr-un motiv evident, războiul civil care macină acea ţară. Românii sunt în schimb migranţi economici şi au ajuns să aibă cea mai mare diaspora din Uniunea Europeană, înaintea unor ţări cu o populaţie mai mare. Datele ONU arată că anul trecut locuiau peste hotare 3,4 milioane de cetăţeni români. Este un număr mult peste estimările oficiale făcute de autorităţile de la Bucureşti.

Fenomenul migraţiei s-a declanşat în România imediat după Revoluţie. Însă a crescut în amploare de la un an la altul mai ales după ce aderarea la Uniunea Europeană le-a oferit accces nelimitat cetăţenilor români la locurile de muncă din ţările occidentale.

Între 2000 şi 2015, numărul românilor de peste hotare a crescut în medie cu 7,3% pe an. Este o estimare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care pune o singură ţară deasupra României la ritmul migraţiei, Siria, a cărei diasporă a crescut cu 13% pe an. Însă procentul Siriei este mai mare din cauza exodului declanşat de războiul civil din acea ţară. România este în schimb ţara cu cea mai mare creştere a migraţiei pe considerente economice.

Datele ONU arată că anul trecut 3,4 milioane de români locuiau în străinătate, cei mai mulţi în Spania şi Italia. Din punct de vedere numeric, România a ajuns să aibă cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană după Marea Britanie, Polonia şi Germania. Însă toate aceste ţări aflate înaintea României în acest clasament au o populaţie de câteva ori mai mare decât cea a României.

Dacă datele sunt raportate la numărul locuitorilor, în diaspora românească reprezintă 17% din totalul populaţiei care a rămas în ţară, iar în Polonia doar 11%.

Cum cei care pleacă peste hotare sunt persoane în forţă, se poate spune că România a pierdut 3,4 milioane de potenţiali angajaţi din cauza migraţiei. Totuşi, românii de peste hotare au continuat să aibă un impact asupra economiei prin banii pe care îi trimit către rudele rămase în ţară.

Datele BNR atată că, din 2000 până anul trecut, românii din diaspora au tirimis în ţară peste 60 de miliarde de euro. Vârful a fost atins în 2008 când remiterile din diaspora s-au ridicat la 8,6 miliarde de euro. Însă, după 2008 au început treptat să scadă. Pe deoparte a fost criza, dar, în acelaşi timp, unii dintre angajaţii români din străinătate au început să îşi mute familiile în ţările în care au plecat şi nu au mai avut motive să trimită bani acasă.

Remiterile sunt greu de urmărit de economişti în condiţiile în care mulţi bani nu sunt transferaţi din străinătate în România prin servicii specializate, ci sunt aduşi în bagaje în timpul vacanţelor din ţară. Şi, în vreme ce Eurostat raportează de obicei sume mai mici decât Banca Naţională, o estimare recentă a fundaţiei FLAME arăta că românii din străinătate ar continua să trimită anual 7 miliarde de euro în ţară.

Totuşi, prezenţa românilor din diaspora pe piaţa muncii din ţară ar putea avea un impact mai mare decât remiterile de bani. O estimare a adjunctului direcţiei de statistcă din cadrul BNR arăta că Produsul Intern Brut din 2014 ar fi fost cu 50 de miliarde de euro mai mare dacă românii din străinătate ar fi lucrat în ţară în aceleaşi sectoare în care sunt angajaţi peste hotare.