Prima Casă transformă locuinţele în cutii de chibrituri

Noile locuinţe construite în România seamănă tot mai mult cu nişte cutii de chibrituri. După ce românii au gonit ani la rând după case spaţioase, acum se mută în locuinţe mici, care se încadrează în bugetul pentru programul Prima Casă. Măcar priveliştea e frumoasă, pentru că văd oraşul de sus - blocurile sunt tot mai înalte.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Suprafaţa medie a unei locuinţe construite anul trecut a fost de 66,4 metri pătraţi. Înseamnă că un apartament are o suprafaţă mai mică cu aproape un metru pătrat faţă de 2015.

Înseamnă că viaţa la bloc a devenit brusc mai înghesuită într-un singur an. Datele pe regiuni arată că cele mai spaţioase apartamente şi case sunt cele din regiunile vestice - 50,6 metri pătraţi, urmate de cele din Capitală si din judeţul Ilfov. La polul opus sunt locuinţele din Oltenia, acestea au doar 44,7 metri pătraţi.

Mihai Firulescu, reprezentant dezvoltator: „Suprafeţele medii au scăzut din cauza plafonului stabilit de Prima Casă, astfel încât apartamentele să se încadreze într-un buget. S-au făcut mai mici pentru a nu renunţa la calitatea de execuţie şi la calitatea finisajelor”.

Adrian Dan, sociolog: „Unii dezvoltatori au transformat apartamentele construite atunci în apartamente mai mici, pentru a găsi noi cumpărători, care au devenit mai strânşi la pungă, mai chibzuiţi”.

Construcţiile noi se ridică însă tot mai mult pe verticală.

Statisticile arată şi blocurile construite sunt mai înalte. În 2015 doar 6.600 de clădiri aveau peste 5 etaje. Anul trecut, numărul lor a crescut cu aproape o mie de unităţi.

Motivul - costul pe metru pătrat este mai mic. Iar un imobil mai înalt înseamnă şi un profit mai mare, obţinut din vânzarea mai multor apartamente. Statistica mai arată şi că fondul de locuinţe a crescut cu mai puţin de un procent în ultimul an, până la 8,9 milioane de unităţi. Înseamnă un avans de 47.000 de apartamente şi case, dintre care unele tot mai mici, pe fondul unei cereri de locuinţe în creştere. Cele mai multe locuinţe terminate aveau 2 camere.

Adrian Dan, sociolog: „Olanda sau alte ţări din UE au un stoc de locuinţe în proprietate privată sub 50%, comparativ cu 98.5% cât are România. Prin privatizarea stocurilor de locuinţe după 1990 s-a întâmplat lucrul acesta şi acum trendul este de a-ţi cumpăra. E determinat şi de o mică mobilitate a forţei de muncă”.

Cele mai multe locuinţe au fost construite, anul trecut, în judeţul Ilfov – 6.000, Capitala ocupă locul 4 în top cu aproape 3. 900. În schimb, în Caraş-Severin au fost construite doar 130 de locuinţe.