Efectele nedorite ale creşterii salariului minim
Dana Naberejnai are trei patiserii şi un restaurant în Galaţi şi Brăila, iar angajaţii săi au primit deja salariile majorate mai devreme - de la 1 februarie. Efortul financiar a fost destul de mare.
Dana Naberejnai: „Toţi angajaţii mei, în număr de 76 de persoane, au salariul de 1.250 de lei pe cărţile de muncă. Plătim în jur de 40 000 în plus, pentru că - asta este - sunt salariaţi mulţi. Câştig eu mai puţin, intră profit mai puţin”.
Şi alţi patroni au ajuns la concluzia că statul va avea de câştigat. Ioan Mintaş conduce o firmă de construcţii cu 200 de angajaţi, dintre care 10% sunt plătiţi cu salariul minim.
Ioan Mintaş: „Această creştere de la 1.050 la 1.250 de lei înseamnă 200 de lei pentru fiecare angajat, la care se mai adaugă sigur impozitele și taxele pe care trebuie să le plătească întreprinzătorul la bugetul statului și angajatul ceea ce înseamnă aproximativ 78% o cheltuială în plus”.
Cei mai afectaţi de creşterea cheltuielilor cu salariile vor fi patronii din comerţ, industria alimentară şi textilă, precum şi din turism. În aceste sectoare cei mai mulţi angajaţi sunt plătiţi, cel puţin pe hârtie, cu salariul minim pe economie.
Florin Jianu, preşedintele Consiliului IMM-urilor: „Peste 60% dintre firme vor realiza disponibilizări care sunt afectate direct şi atunci se va întoarce ca un bumerang împotriva statului, fiind costuri sociale superioare, rată a şomajului, o închidere a firmelor”.
Adrian Benţa, consultant fiscal: „Patronii de aici nu au de ales şi vor trebui să facă concedieri sau vor renunţa la alte bonusuri salariale. Cu siguranţă partea leului o are bugetul - la un salariu minim pe economie de 1.250 de lei, totalul cheltuielilor cu taxele este de 613 de lei, având în mână salariatul o sumă de 925 de lei”.
Alţi bani va încasa statul prin taxa pe consum. Dintr-un total de 6 milioane angajaţi, 2 milioane vor beneficia de creşterea salariului minim de luna viitoare, potrivit Ministerului Muncii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
