Legea împotriva leneșilor, la vot final în Senat. Cum e pedepsit refuzul unui loc de muncă
Data actualizării: Data publicării:
Iniţiativa legislativă depusă în luna mai de deputaţii PNL Florin Roman şi Raluca Turcan şi care prevede că refuzul unui loc de muncă oferit sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională conduce la suspendarea dreptului la ajutorul social a fost înscris azi pe ordinea de zi a Senatului pentru dezbatere şi vot final, scrie News.ro.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Iniţiativa intră în plenul Senatului cu raport de respingere adoptat de comisia de muncă în şedinţa din 1 noiembrie.
Potrivit proiectului, „refuzul unui loc de muncă oferit şi / sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională conduce la încetarea dreptului la ajutor social”.
În prezent, legea le dă dreptul beneficiarilor de ajutor social să refuze de trei ori un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională înainte de suspendarea ajutorului.
„Considerăm că modificările sunt necesare, mai ales că, nu de puţine ori, mass-media a prezentat cazuri în care beneficiarii de venit minim garantat se plimbă cu maşini de lux sau stau în conace. De asemenea, mulţi dintre ei îşi maltratează copiii şi nu-I lasă să meargă la şcoală sau, în cele mai bune cazuri când îi lasă, le interzic a primi burse de teama ca să nu piardă indemnizaţia dată de stat”, îşi motivează Florin Roman şi Raluca Turcan iniţiativa legislativă.
„Politica în domeniul social ar trebui să fie orientată direct spre cei nevoiaşi şi nu pentru cei ce doresc să eludeze statul. Copiii trebuie să aibă dreptul de a învăţa şi poate nu e rea ideea de a-I obliga pe aceştia să lase copiii la şcoală sub sancţiunea de a fi privaţi de un drept social pe care statul îl acordă. Propunerea de faţă vine în sprijinul autorităţilor locale care au nevoie de forţă de muncă”, mai arată cei doi în expunerea de motive a iniţiativei.
Roman şi Turcan susţin că în luna decembrie 2016 România avea 55.457 de beneficiari, iar în luna aprilie 2017 numărul acestora a crescut la 243.006.
Liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat pe 2 septembrie, la o reuniune a parlamentarilor liberali la Neptun, că senatorii şi deputaţii partidului trebuie să susţină proiectul de lege care prevede sistarea ajutoarelor sociale pentru cei care refuză un loc de muncă sau un curs de recalificare.
„Cred că una din soluţiile de rezolvare a crizelor de pe piaţa muncii este aceea de a elimina parazitismul economic. Şi aici există un proiect de lege pe care PNL trebuie să-l susţină, şi anume acela sistare a ajutorului social pentru cei care refuză un loc de muncă oferit de agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă. Eu aş adăuga chiar pentru cei care refuză să participe la un curs de recalificare care să-I înzestreze cu abilităţile necesare unei noi meserii care să fie căutate pe piaţă. Cred că este un lucru normal şi firesc”, le-a spus Ludovic Orban liderilor liberali, parlamentarilor şi europarlamentarilor reuniţi la Neptun.
Două zile mai târziu el a revenit cu precizări asupra iniţiativei de sistare a ajutoarelor sociale pentru cei care refuză un loc de muncă, spunând că, deşi există o lege în vigoare din 2001 în acest sens, aceasta nu se aplică.
„Această prevedere legală nu se aplică. Pentru a clarifica şi mai bine prevederea legală astfel încât să fie foarte clar că, dacă unui beneficiar de ajutor social i se acordă un loc de muncă şi îl refuză el, nu să se ducă să ia negaţie de la compania care oferă locul de muncă. La ora actuală se practică următorul sistem: cel care nu vrea să muncească se duce şi ia negaţie de la compania care oferă la AJOFM locuri de muncă şi, în baza acestei negaţii, îşi continuă acordarea ajutorului social. Noi tocmai acest mecanism vrem să-l schimbăm, astfel încât lucrurile să fie clare: nu vrei să munceşti, refuzi un loc de muncă, nu mai ai dreptul la ajutor social. Vrem o clarificare a prevederilor din legea 416/2001”, a precizat Ludovic Orban întrebat care mai e rostul iniţiativei PNL în condiţiile în care un act normativ din 2001 reglementează acest aspect.
Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.
Nouă ne pasă ca datele tale personale să rămână confidențiale
Noi și partenerii noștri 143 stocăm și/sau accesăm informații pe dispozitivul dvs., precum identificatorii cookie unici pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Puteți accepta sau gestiona alegerile dvs. făcând clic mai jos sau în orice moment, pe pagina cu politica de confidențialitate. Aceste alegeri vor fi raportate partenerilor noștri și nu vă vor afecta navigarea.Mai multe detalii
Noi si partenerii nostri (retelele de socializare si agentiile de publicitate partenere, precum si furnizorii nostri de servicii de date analitice) prelucram date pentru a permite website-ului sa functioneze, pentru a personaliza continutul si anunturile publicitare afisate in functie de interesele si/sau profilul dvs., pentru a va oferi functionalitati aferente retelelor de socializare si pentru a analiza traficul pe website. Beneficiati de drepturile prevazute de art. 15-22 din GDPR in legatura cu prelucrarea datelor cu caracter personal. Aceste drepturi pot fi exercitate prin modalitatea indicata aici. Prin click pe “ACCEPT TOATE”, acceptati folosirea tuturor Tehnologiilor de tip Cookie, care implica inclusiv acceptul dvs. cu privire la stocarea/accesarea informatiilor de catre Vendor-ii cu care colaboram. Prin click pe “VREAU SA MODIFIC SETARILE INDIVIDUAL” puteti schimba preferintele in mod individual, mai putin cele legate de cookie strict necesare pentru functionarea website-ului.
Atât noi, cât și partenerii noștri prelucrăm datele pentru a oferi:
Stocarea și/sau accesarea informațiilor de pe un dispozitiv. Utilizarea profilurilor pentru selectarea conținutului personalizat. Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor. Măsurarea performanței reclamelor. Utilizarea profilurilor pentru selectarea publicității personalizate. Crearea profilurilor de conținut personalizat. Crearea profilurilor pentru publicitate personalizată. Măsurarea performanței conținutului. Înțelegerea publicului prin statistici sau combinații de date din surse diferite. Utilizarea de date limitate pentru a selecta publicitatea. Utilizarea datelor limitate pentru a selecta conținutul. Date precise de geolocație și identificarea prin scanarea dispozitivului.