Folosirea limbii maghiare în administrație, respinsă în comisii

Parlamentarii din comisiile juridice, de administrație publică și pentru drepturile omului au respins miercuri, cu majoritate de voturi, fără dezbateri, proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii 215/2001 a administrației publice locale, inițiat de UDMR. Au votat în favoarea proiectului numai deputații UDMR, scrie Agerpres.

Proiectul de lege prevede că „în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor, și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.

Inițiatorii doresc, între altele, reglementarea clară și predictibilă a subiecților de drept care au obligația de a asigura folosirea limbii materne și scăderea pragului de la 20% la 10% al numărului persoanelor aparținând minorității naționale din totalul populației unității administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternativ.

Proiectul, care a fost prezentat de deputatul UDMR Marton Arpad, nu s-a bucurat de susținerea niciunui grup parlamentar, nici cel al minorităților naționale, care a considerat că drepturile existente acordate de statul român sunt suficiente. Cu excepția UDMR, reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare au apreciat că România rămâne una dintre țările model în ceea ce privește toleranța față de minorități.

Proiectul de lege urmează să fie supus votului plenului Camerei Deputaților, forul decizional fiind Senatul.