Filiera israeliană din politica românească

Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, primii doi oameni în stat după președintele Klaus Iohannis, mai au ceva în comun pe lângă actualul parteneriat spre obținerea puterii totale: relații destul de obscure cu influenți oameni de afaceri și consultanți israelieni. De-a lungul timpului, mulți politicieni au apelat la această „rețetă”. Unii au avut succes, alții nu. Un lucru este însă clar: Moshe Klughaft și Sefi Shaked nu sunt singurii israelieni care au influențat, în ultimii ani, politica românească și chiar unele decizii la nivel înalt. Iar această realitate este cu atât mai interesantă cu cât Israelul este o țară zguduită, la rândul său, de scandaluri de corupție. Cel în care este implicat prim-ministrul Benjamin Netanyahu este doar cel mai recent dintr-o lungă serie.

După victoria social-democraților în alegerile parlamentare din 2016, au apărut informații despre strategii israelieni care au ajutat PSD, printr-o „campanie agresivă și creativă” și folosirea multiplelor instrumente oferite de „new media”, să obțină peste 25 de procente în fața următorului partid clasat.

Jurnaliștii de la Jerusalem Post au arătat că Moshe Klughaft și-a câștigat notorietatea după succesul înregistrat ca strateg-șef al partidului Bayit Yehudi (Căminul Evreiesc, partid al evreilor ultra-ortodocși) și că a fost implicat într-o campanie pentru studierea matematicii în care apărea și fostul președinte Shimon Peres. Ulterior, au apărut și alte informații, legate de colaborarea acestuia cu Im Tirtzu, o formațiune de extremă-dreaptă din Israel, care vrea să scoată în afara legii ONG-urile care luptă pentru apărarea drepturilor omului. Iar un clip produs de Klughaft pentru Im Tirtzu, în care activiștii pentru drepturile omului erau portretizați drept trădători care îi sprijină pe teroriști, a ridicat întrebarea: atât de mult invocata temă Soroș a fost inventată de consilierii lui Dragnea?

În privința lui Sefi Shaked, presa a arătat că acesta a lucrat la campaniile premierului Benjamin Netanyahu și ale lui Arye Deri, liderul partidului ultra-ortodox Shas. Câteva precizări se impun, în acest punct. Prima ar fi că, la începutul lunii ianuarie 2017, au apărut informații potrivit cărora premierul israelian ar fi cercetat în două dosare penale, pentru luare de mită și fraudă. A doua se referă la Arye Deri, în prezent ministru de Interne, care a fost condamnat, în 1999, la trei ani de închisoare pentru mită și fraudă. La începutul lunii februarie 2017, o televiziune comercială din Israel a prezentat o înregistrare video în care Arye Deri apare recurgând la un truc (o ceapă, mai precis) pentru a-și stimula lacrimile în pregătirea filmării unui clip electoral dedicat liderului spiritual decedat al Shas, rabinul Ovadia Yosef. În calitate de consilier al lui Deri, Sefi Shaked a admis, pentru Channel 2, că ideea folosirii cepei i-a aparținut.

Potrivit presei din România, pe lângă consilierii deja menţionaţi, ar fi pus umărul la victoria PSD şi strategul politic Asaf Eisin, care a lucrat pentru Yitzhak Herzog, liderul Partidului Muncii din Israel, dar și pentru lideri politici din Serbia.

Candidatul Schor și „Margaret Thatcher a României”

Rămânând tot în preajma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, pe lista PSD de candidați pentru diaspora a figurat Armand Schor, cetățean israelian de origine română, om de afaceri și director al Camerei de Comerț Israel-România. Acesta a mai candidat și la parlamentarele din 2008, sub sigla alianței PSD-PC. De ambele dăți, Schor nu a obținut mandat de parlamentar.

Merită menționat că președintele Camerei de Comerț Israel-România este Colette Avital, fost deputat în Knesset din Partea Partidului Muncii și candidat la alegerile prezidențiale din Israel din 2007. În mai 2010, fostul vicepreședinte al PDSR (devenit, ulterior, PSD) Dan Ioan Popescu recomanda social-democraților să ia în calcul candidatura lui Colette Avital la Președinția României: „Cred că o variantă interesantă – și despre care am auzit că s-ar mai fi discutat în anumite cercuri, la un moment dat - ar fi Colette Avital, românca născută la București care a ajuns parlamentar de stânga în Israel și a candidat, chiar, la șefia acestui stat, acum vreo trei ani. Doamna Colette ar putea fi o Margaret Thatcher a României, o mână de fier într-o mănușă de catifea”.

Legătura lui Colette Avital cu PSD pare să se fi menținut și ulterior, dacă luăm în considerare că, într-un interviu acordat, în februarie 2014, unui cotidian din România, Avital recunoștea că a fost invitată la Congresul PSD din 2013 și spunea că urma să aibă o întâlnire cu premierul Victor Ponta „pentru a discuta chestiunea proprietăților private”.

Instrumentul Black Cube

Ițele afacerii Black Cube, care viza spionarea procurorului-șef al DNA, Laura Coduța Kovesi, nu sunt încă pe deplin descâlcite. Există numeroase semne de întrebare, începând cu identitatea adevăraților beneficiari ai întregii operațiuni, dar se știe, la acest moment, că au fost condamnați doi israelieni, angajați ai firmei de investigații înființate în 2010 de doi foști ofițeri de informații. Ron Weiner și David Geclowicz au primit o pedeapsă cu suspendare de 2 ani și 8 luni, după ce și-au recunoscut vina în dosarul privind spionarea comunicațiilor și hărțuirea familiei și a unor apropiați ai șefei DNA.

Daniel Dragomir, fostul ofițer SRI acuzat că ar fi plătit 900.000 de lire sterline pentru spionarea Laurei Codruța Kovesi, dă încă explicații ofițerilor DIICOT și se află în arest la domiciliu. Se mai știe despre el că a avut, de-a lungul timpului, direct sau indirect, relații de afaceri cu mai multe personaje influente, dar și controversate, precum Ovidiu Puțura, fost judecător și secretar de stat în Guvernul Ponta, trimis în judecată pentru dare de mită și trafic de influență.

„Compasul Ierusalimului”

În ianuarie 2016, o delegație a PSD - condusă de Liviu Dragnea și din care făcea parte și Gabriela Firea - a făcut o vizită în Israel, prilej ca șeful social-democraților să se întâlnească, printre alții, cu premierul Benjamin Netanyahu și președintele Partidului Muncii, Yitzhak Herzog.

După doar câteva zile, la Bruxelles, în cadrul unui dineu prilejuit de aniversarea a 30 de ani de existență a Congresului Evreiesc European, Liviu Dragnea primea, de la președintele organizației, Moshe Kantor, cea mai înaltă distincție: „Compasul Ierusalimului”. Șeful PSD a sugerat atunci, printr-un comunicat de presă, că distincția ar fi avut legătură cu așa-numita lege anti-defăimare inițiată de el. Alte voci au pus însă accentul pe faptul că Moshe Kantor este considerat un apropiat al Kremlinului, chiar instrumentul prin care Vladimir Putin ar vrea să controleze mișcările evreiești din lume.

Ponta, Roșia Montana și Steinmetz

În septembrie 2013, Victor Ponta anunța că Executivul pe care îl conduce a aprobat și trimis Parlamentului proiectul de lege pentru începerea exploatării la Roșia Montana. Cu acel prilej, premierul PSD explica și de ce s-a răzgândit: „Eu am fost împotriva proiectului, înainte să cunosc aproape nimic despre proiect, pentru că era susţinut de Băsescu, şi am spus că dacă îl susţine Băsescu e ceva de rău”.

Printre acționarii Gabriel Resources se număra grupul BSG Capital, controlat de miliardarul israelian Benjamin Steinmetz, implicat în activități din industria diamentelor, dar și în afaceri imobiliare în România (apartamente și vile în București, Corbeanca, Săftica și Ploiești).

Mai târziu, în martie 2016, avea să iasă la iveală implicarea lui Steinmetz și a altor trei oameni de afaceri israelieni - Moshe Agavi, Shimon Shevez și Tal Silberstein - în retrocedarea Fermei Băneasa. „Începând cu luna noiembrie 2006, inculpatul Truică Remus (fostul șef de cabinet al ex-premierului PSD Adrian Năstase - n.r.) împreună cu inculpaţii Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin «Benny» Steinmetz, Moshe Agavi (care a aderat ulterior) şi alte persoane, au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de inculpatul Al României Paul Philippe, prin oferirea de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi, instigarea şi complicitatea la săvârşirea, de către aceste persoane, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare şi prin traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici”, arăta DNA.

În mai 2016, dosarul avea să fie trimis în judecată, iar ceva mai târziu, în iulie 2016, din el avea să rezulte un nou dosar, cel în care actualul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă și favoarizarea infractorului.

În decembrie 2016, Steinmetz era reținut în Israel și plasat în arest la domiciliu, fiind bănuit de dare de mită și spălare de bani în cazul unui proiect de minerit în Guinea în valoare de 20 de miliarde de dolari.

Consilierul a doi premieri și un președinte

Revenind la lista oamenilor de afaceri străini trimiși în judecată de DNA o dată cu Steinmetz, merită menționat că Shimon Shevez a fost directorul de cabinet al premierului Yitzhak Rabin (1992-1995), după care s-a profilat pe consultanță politică și economică. În anul 2000, el fost condamnat la doi ani de închisoare pentru corupție, dar avea să fie achitat de instanța supremă din Israel.

La rândul său, Tal Silberstein se poate lăuda că a fost consilierul celor mai importanți lideri politici ai României din ultimii 15 ani. După cum recunoștea chiar el, într-un interviu acordat în 2008, a venit în țara noastră în 2002. „Președintele Traian Băsescu m-a adus în România. Lui îi datorez faptul că sunt aici”, spunea Silberstein. De-a lungul anilor, a lucrat cu și pentru Traian Băsescu, Vasile Blaga, Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu. În preajma campaniei pentru prezidențialele din 2014, s-a spus că Tal Silberstein și Arthur Finkelstein l-ar fi consiliat și pe candidatul Victor Ponta.

„Nu am dificultăţi în a lucra în România, datorită echipei de prieteni şi de parteneri pe care o am aici. Sunt norocos să îi am parteneri pe Arthur Finkelstein, Dan Andronic, Shevez şi câteva tinere talente politice”, declara Silberstein.

Afacerile de la malul mării

Numele unor oameni de afaceri israelieni apar legate și de alți politicieni români. De pildă, Avraham Morgenstern, apropiat al ex-primarului PSD Radu Mazăre. Acesta a fost condamnat recent, pe 11 ianuarie 2017, în prima instanță, la 12 ani de închisoare, într-un dosar în care procurorii DNA l-au acuzat de o evaziune fiscală de 10 milioane de euro. Dosarul lui Morgenstern a fost disjuns din dosarul în care Mazăre a fost cercetat - și ulterior trimis în judecată - pentru construirea locuințelor sociale din cartierul „Henri Coandă” din Constanța. Potrivit anchetatorilor, Morgenstern i-ar fi dat lui Mazăre 175.000 de euro pentru ca acesta să-i faciliteze câștigarea licitației pentru construirea campusului social. Banii s-ar fi plimbat prin diferite conturi până să ajungă la edilul PSD, inclusiv prin conturile unor societăți offshore controlate de omul de afaceri Elan Schwartzenberg, dat în urmărire națională, în iunie 2016, după ce Tribunalul București a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui, iar procurorii l-au acuzat de complicitate la dare de mită și că se sustrage de la urmărirea penală.

„Am deschis în 2003 un cont bancar în Israel, i-am dat şi procură lui Elan să opereze pe acel cont. Eram primar atunci. Dânsul urma să pună bani în acel cont de-a lungul timpului, de ordinul zecilor-sutelor de mii de euro, în funcţie de disponibilităţile sale. Eu eram titularul contului, dânsul doar avea procura respectivă. El făcea viramente în acel cont. Acest acord s-a concretizat în două afaceri imobiliare, una în Brazilia şi una în Madagascar”, explica Mazăre despre banii „lui Elan”, la mijlocul lunii noiembrie 2014.

Contradicția din 2004

În 2004, când visa să ajungă la Cotroceni, fostul lider al PRM Corneliu Vadim Tudor a apelat și el la consultanți israelieni. Era vorba de firma Arad Commmunications, condusă de Eyal și Yuval Arad, care îi asigurase succesul premierului Ariel Sharon.

La momentul semnării contractului de consultanță electorală, în prezența presei, întrebat fiind cum a acceptat să consilieze un politician acuzat, adeseori, de xenofobie și antisemitism, Eyal Arad a răspuns că Vadim Tudor „este persoana care poate schimba România” și s-a declarat convins că îl va instala în scaunul de președinte.