Ce se mai poate face după noua „Marțea neagră”

În timp ce unele dintre modificările nocive adoptate de Cabinetul Grindeanu la ceas de noapte au intrat deja în vigoare, altele, cele care vizează Codul penal și dezincriminează parțial o serie de infracțiuni, intră în vigoare în termen de 10 zile. Digi24.ro trece în revistă câteva dintre contramăsurile care pot fi luate, individual sau combinat, pentru a preveni producerea dezastrului.

Premisă. Guvernul Grindeanu a adoptat, în secret și fără a mai aștepta punctele de vedere ale magistraților, Ordonanța de Urgență nr. 13 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Printre modificările aduse se numără unele care vizează infracțiunile de favorizare a făptuitorului, abuzul în serviciu, neglijența în serviciu și conflictul de interese. Toate aceste modificări, considerate cele mai nocive, deoarece ar permite albirea dosarelor a mii de politicieni acuzați de corupție, intră în vigoare în 10 zile. Celelalte modificări, aduse Codului de procedură penală, au intrat în vigoare imediat după publicarea Ordonanței în Monitorul Oficial, în jurul orei 1.00 noaptea.

Scenariul 1. Avocatul Poporului atacă Ordonanța de Urgență la Curtea Constituțională

Fiind vorba de o ordonanță de urgență, doar Avocatul Poporului are atribuția sesizării judecătorilor constituționali. Altfel, actul normativ poate fi atacat doar după ce Parlamentul îl dezbate și adoptă o lege de aprobare sau de respingere, fapt care se poate întâmpla, evident, într-un termen mai mare de 10 zile.

Acest scenariu pare să fi picat din moment ce Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat deja că nu va sesiza CCR pe modificările aduse prin ordonanță. „Noi putem ataca legile și ordonanțele de urgență după ce intră în vigoare”, a susținut Ciorbea. Lucru doar parțial adevărat, deoarece Legea de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului spune că Avocatul Poporului „poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a legilor și a ordonanțelor”. Or, în cazul de față ordonanța există, a fost adoptată de Guvernul Grindeanu și a și fost publicată în Monitorul Oficial, iar legea nu precizează că ordonanța trebuie să fie și în vigoare pentru a putea fi sesizată CCR.

Un precedent doveditor: pe 9 octombrie 2013, Victor Ciorbea a atacat la Curtea Constituțională OUG nr. 91/2013 care intra în vigoare pe 25 octombrie.

Scenariul 2. Curtea Constituțională este sesizată cu un conflict juridic de natură constituțională

Potrivit Constituției, Curtea Constituțională are atribuția soluționării conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a prim-ministrului sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

La momentul acesta, pare a fi scenariul pe care se va merge, în condițiile în care membrii CSM au votat deja, în unanimitate și la vedere, sesizarea CCR cu un conflict de natură constituțională între puterea judecătorească și cea executivă, conflict cauzat de adoptarea ordonanței de urgență de modificare a Codurilor penale fără avizul CSM. În sesizarea pe care magistrații o vor depune la CCR se va cere, cel mai probabil, ca judecătorii constituționali să indice, în cazul constatării unui conflict interinstituțional, și calea de urmat, adică ce se întâmplă cu ordonanța.

Scenariul 3. Depunerea unei moțiuni de cenzură

Adoptarea unei moțiuni de cenzură este modul prin care cele două Camere ale Parlamentului pot retrage încrederea acordată Guvernului. Potrivit Constituției, moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel o puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și trebuie să primească votul majorității aleșilor pentru a se considera adoptată.

Parlamentarii PNL și USR au anunțat deja că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu. „Întregul Guvern PSD-ALDE trebuie să demisioneze. Acest Guvern trebuie să plătească pentru faptele săvârşite şi ar trebui să intrăm în alegeri anticipate. Dacă Guvernul nu va demisiona, PNL depune astăzi moţiune de cenzură. Acesta a fost un act de banditism politic, a fost o acţiune cu premeditare”, a declarat, miercuri dimineață, președintele interimar al PNL, Raluca Turcan.

Din păcate, la cum este configurat actualul Parlament, chiar dacă moțiunea ar fi votată de toți deputații și senatorii PNL, USR, UDMR și PMP, tot nu ar fi suficiente voturi pentru adoptarea ei. Prin urmare, ar fi nevoie și de voturi de la PSD sau ALDE, lucru puțin probabil în actuala conjuctură.

Moțiunea de cenzură se dezbate, potrivit Constituției, în termen de trei zile de la data prezentării în plenul reunit al celor două Camere. În funcție de cum trag de timp conducerile Camerei Deputaților și Senatului, adică Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, s-ar putea ca dezbaterea moțiunii de cenzură să fie împinsă după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

În plus, presupunând că moțiunea de cenzură ar fi adoptată, iar Guvernul Grindeanu ar fi demis, acest lucru nu ar împiedica intrararea în vigoare a ordonanței.

Scenariul 4. Greva parlamentară sau demisia în bloc a opoziției

În semn de protest față de modul discreționar în care PSD-ALDE exercită puterea, opoziția mai are la îndemână două instrumente: greva parlamentară sau demisia în bloc. Greva parlamentară ar însemna ca aleșii opoziției să nu partice la ședințele comisiilor și/sau ședințele de plen, lucru care ar putea fi ignorat de actuala majoritate. Demisia în bloc ar însemna, evident, renunțarea la mandatele de parlamentar în ideea forțării declanșării alegerilor anticipate.

Atât greva parlamentară, cât și demisia în bloc sunt variante luate în calcul de unii reprezentanți ai PNL și USR. „Dacă prin gestul nostru putem să forțăm alegeri anticipate, nu avem o problemă să ne dăm demisia cu toții, însă trebuie să cântărim foarte bine dacă mai există rușine în această majoritate. Ei ar fi capabili să guverneze și să legifereze cu un parlament cu 250 de oameni sau câți sunt, dacă asta ajută, fără îndoială, dar trebuie să cumpănim”, a declarat liderul USR, Nicușor Dan. O părere similară a avut, public, și deputatul PNL Adriana Săftoiu. În schimb, președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a respins ideea: „Mi se pare imatur politic să ies într-un heirupism general. Văd că în acest heirupism general sunt foarte vocale unele persoane care până acum nu au deschis deloc gura când a fost dezbaterea intensă cu privire la aceste ordonanţe. Nu o să mă vedeţi pe mine în fruntea heirupismului general, ci mă veţi vedea la baza unor decizii politice serioase”.

Problema grevei/demisiei în bloc este că PSD, ALDE și minoritățile naționale dețin o majoritate de circa 60%, ceea ce le-ar permite să continue activitatea, iar în loc de alegeri anticipate s-ar organiza doar alegeri anticipate parțiale pentru ocuparea locurilor rămase vacante.

Scenariul 5. Organizarea de alegeri anticipate

În acest moment, pare a fi cel mai puțin probabil scenariu, pentru că se poate ajunge la alegeri anticipate doar dacă actualul Guvern își dă demisia, iar Parlamentul nu ar reuși, de cel puțin două ori, să acorde votul de învestitură pentru un nou Cabinet.

Dacă ne uităm la modul în care au operat Dragnea și aliații, pare improbabil, dacă nu imposibil, ca Executivul să-și prezinte demisia. Iar referendumul pe care a anunțat președintele Klaus Iohannis că vrea să-l convoace pe tema luptei anticorupție nu mai poate fi considerat o formă de presiune, deoarece termenul de 20 de zile în care Parlamentul se poate pronunța asupra scrisorii prezidențiale se încheie după ce ordonanța intră în vigoare.

Scenariul 6. Guvernul să modifice, proroge sau abroge ordonanța

În teorie, există posibilitatea ca, înainte de expirarea celor 10 zile, actualul Guvern să adopte o nouă ordonanță de urgență prin care să o modifice pe cea adoptată în noaptea de marți spre miercuri. De asemenea, Executivul își poate abroga propria ordonanță sau, prin absurd, poate proroga termenul de intrare în vigoare până prin anul 3035 sau până când România nu va mai avea politicieni acuzați de avorizare a înfăptuitorului, abuzul în serviciu, neglijența în serviciu și conflictul de interese.