Galerie Foto 15 ani de la intrarea României în UE. Klaus Iohannis: Apartenența la Uniunea Europeană nu este „un dat”, ci se construiește
Președintele Klaus Iohannis, a transmis sâmbătă, cu ocazia marcării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, că „am avut recent o dovadă concretă a dimensiunii umane a principiului solidarității, când celelalte state membre au răspuns prompt apelului autorităților române pentru sprijin medical”. De asemenea, șeful statului spune că „este fundamental să conștientizăm că apartenența României la Uniunea Europeană nu este «un dat», ci se construiește”.
„Sărbătorim 15 ani de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, un moment cheie în construcția României europene de astăzi.
Aderarea la UE ne-a ancorat în spațiul european de democrație şi valori, un ideal care a devenit realitate prin sacrificiul suprem al celor care au luptat în Decembrie 1989. În acel moment crucial al istoriei noastre, românii au cerut la unison libertate, drepturi fundamentale, domnia legii și democrație. Dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene a concretizat un parcurs ales de cetățeni în mod asumat și fără ezitare. Drumul european rămâne în mod legitim singura opțiune de prosperitate, stabilitate și dezvoltare pe termen lung a României.
Beneficiile aduse cetățenilor și societății noastre sunt concrete și înseamnă îmbunătățirea vieții de zi cu zi, fie că vorbim despre piața internă, protecția mediului, digitalizare, libera circulație și oportunitățile de a studia, lucra sau trăi oriunde în Uniunea Europeană, fie despre finanțarea dezvoltării și a modernizării în multiple domenii, precum infrastructura, zonele rurale, energia, sectorul medical, educația.
România contribuie astăzi, în mod direct, ca stat membru, la consolidarea și întărirea Uniunii Europene. Acțiunea comună în baza principiului solidarității, accelerarea reformelor destinate creșterii convergenței și a coeziunii, susținerea valorilor fundamentale ale Uniunii noastre, prin respectarea libertății, democrației, egalității și statului de drept, implementarea priorităților în materie de schimbări climatice, digitalizare și reziliență reprezintă obiective esențiale pe care România și le-a asumat și pe care le promovează la rândul său în cadrul Uniunii și în relația cu ceilalți parteneri.
Am avut recent o dovadă concretă a dimensiunii umane a principiului solidarității, când celelalte state membre au răspuns prompt apelului autorităților române pentru sprijin medical şi cu produse farmaceutice, astfel încât să putem gestiona efectele ultimului val al pandemiei de COVID-19. La rândul nostru, am ajutat alte state membre UE sau din vecinătatea Uniunii cu echipe și echipamente medicale, atunci când situația epidemiologică din țările respective a fost deosebit de dificilă.
Momentul aniversar de astăzi ne oferă, dincolo de radiografia semnificației aderării la Uniunea Europeană și a câștigurilor incontestabile pe care statutul de membru le-a adus cu sine pentru cetățenii români, și oportunitatea unei proiecții asupra viitorului, asupra a ceea ce ne dorim să reprezinte Uniunea pe care o pregătim pentru generațiile viitoare.
Declarația adoptată la Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu, la 9 mai 2019, a enunțat angajamentul pentru o Europă mai unită, de la est la vest și de la nord la sud, bazată pe soluții comune, pe solidaritate în vremuri dificile şi pe protejarea în continuare a modului european de viață, a democrației şi a statului de drept.
«Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri și dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27, pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar», am afirmat la unison toți liderii europeni în Declarația de la Sibiu.
Mesajele transmise prin Declarația adoptată atunci își dovedesc o dată în plus validitatea, în condițiile în care acționăm împreună pentru a pregăti Europa viitorului, pornind de la lecțiile învățate din recenta criză sanitară.
Sunt încrezător că Uniunea va continua să se dezvolte și să răspundă activ la provocările pe care digitalizarea și schimbările climatice le generează peste tot în lume, să ofere cetățenilor săi siguranță, bunăstare și stabilitate. În această perioadă în care cetățenii europeni sunt invitați să se pronunțe asupra priorităților europene, în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, este important ca dorințele și ideile românilor să se facă auzite, pentru ca apoi să putem formula în plan european decizii echilibrate, care să corespundă acestor așteptări.
Astăzi, când ne aflăm la 15 ani de la momentul aderării, trebuie să continuăm să le vorbim tinerilor despre Europa și despre importanța și beneficiile majore ale proiectului european. Este fundamental să conștientizăm că apartenența României la Uniunea Europeană nu este «un dat», ci se construiește prin solidaritate, responsabilitate, puterea consensului, respectul pentru ceilalți, dorința fermă de a prezerva unitatea şi coeziunea în formularea răspunsurilor la provocările viitoare”, arată mesajul președintelui României, transmis de Administrația Prezidențială.
15 ani de la aderarea României la UE și pregătirea acesteia
Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a început la 1 februarie 1993, cu prilejul semnării Acordului european instituind o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acordul recunoştea obiectivul României de a deveni stat membru al Uniunii Europene şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea acesteia, potrivit www.mae.ro şi https://ec.europa.eu.
La 22 iunie 1995, la Paris, ministrul român al afacerilor externe Theodor Meleşcanu a depus cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană. Cererea de aderare avea ataşată documentul "Strategia naţională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană", semnat la Snagov, la 21 iunie 1995, de liderii partidelor parlamentare, de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului României şi de preşedintele Ion Iliescu.
În Palatul Festivalurilor de la Cannes, la 27 iunie 1995, s-a desfăşurat Consiliul European, prilej cu care a avut loc aprobarea cadrului general al legislaţiei comunitare în domeniul pieţei interne şi al cerinţelor pe care statele asociate, printre care şi România, urmau să le adopte pentru armonizarea legislaţiei comunitare cu cea naţională, conform Agerpres.
La 30 iunie 1995, la Bruxelles, are loc semnarea de către România a Protocolului adiţional la Acordul de Asociere, prin care este finalizat cadrul juridic de participare a statului român la programele comunitare care vizau domeniile economic, tehnic, ştiinţific şi cultural. Acest moment a reprezentat completarea statutului de stat asociat al României la Uniunea Europeană.
Aplicarea prevederilor Acordului European de Asociere şi pregătirea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană au fost asumate de Comitetul Interministerial pentru Integrare Europeană, care şi-a început activitatea la 14 august 1995.
La 27 iunie 1997, cu prilejul summit-ului Uniunii Europene de la Amsterdam, au fost invitate să participe şi statele candidate, România fiind reprezentată de o delegaţie condusă de preşedintele Emil Constantinescu.
Guvernul României a realizat Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană pe termen mediu, program prezentat, la 21 mai 1998, în şedinţa de guvern, de către Alexandru Herlea, ministrul delegat pe lângă prim-ministru pentru integrare europeană. Programul a fost discutat în plenul celor două Camere ale Parlamentului şi a fost transmis, la 25 iunie 1998, Comisiei Europene.
Comisia Europeană a propus, la 13 octombrie 1999, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Malta, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi România.
Deschiderea negocierilor de aderare ale României cu Uniunea Europeană a avut loc la Bruxelles, la 15 februarie 2000, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale România-Uniunea Europeană, la nivel de miniştrii de externe ai celor 15 state membre.
La 11 martie 2004, Parlamentul European a votat, cu 374 de voturi favorabile, 10 împotrivă şi 29 de abţineri, raportul referitor la candidatura României şi Bulgariei de aderare la Uniunea Europeană.
Ceremonia dedicată celei mai ample extinderi a blocului comunitar până în prezent s-a desfăşurat la Dublin, la 1 mai 2004, moment în care Uniunea Europeană a primit zece noi state membre - Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria.
România încheie, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare la Uniunea Europeană la 8 decembrie 2004, la Bruxelles, prin închiderea provizorie a ultimelor două capitole: "Politica în domeniul concurenţei" (cap. 6) şi "Justiţie şi afaceri interne" (cap. 24), în cadrul conferinţei de aderare România-UE.
Comisia Europeană a confirmat, la 14 decembrie 2004, în cadrul celei de-a XII-a Conferinţe Interguvernamentale de Aderare a României la UE, desfăşurată la Bruxelles, închiderea provizorie a celor 31 de capitole de negociere, pentru ca ulterior decizia politică de închidere a negocierilor să fie pronunţată de Consiliul European, cu prilejul reuniunii de iarnă.
Parlamentul European a votat, la 16 decembrie 2004, raportul referitor la progresele României pe calea aderării la Uniunea Europeană, recomandând semnarea Tratatului de aderare în primăvara anului 2005 şi aderarea efectivă, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007.
Cu prilejul Consiliului European, din 17-18 decembrie 2004, liderii europeni au aprobat semnarea în aprilie 2005 a Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la UE, iar aderarea ca state cu drepturi depline a celor două ţări să aibă loc în 2007, cu obligativitatea continuării reformelor şi îndeplinirii angajamentelor asumate.
La 13 aprilie 2005, la Strasbourg, Parlamentul European a votat, cu 497 de voturi favorabile, 93 împotrivă şi 71 de abţineri, avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare al României la Uniunea Europeană.
Delegaţia română, condusă de preşedintele Traian Băsescu, a participat, la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, la ceremonia de semnare a tratatului de aderare a României la instituţiile Uniunii Europene.
Comisia Europeană a prezentat, la 26 septembrie 2006, la Strasbourg, raportul comprehensiv de monitorizare a României şi Bulgariei, în care s-a menţionat, pentru prima dată, că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la 1 ianuarie 2007.
Slovacia a fost primul stat care a ratificat, la 21 iunie 2005, Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, iar la 24 noiembrie 2006, Germania a încheiat acest proces necesar.
Consiliul European de la Bruxelles (14-15 decembrie 2006) a confirmat aderarea României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană pentru data de 1 ianuarie 2007.
După primirea în Uniunea Europenă, România are reprezentanţi în toate instituţiile europene, cetăţenii români beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, toate documentele comunitare fiind traduse şi în limba română.
Editor : Alexandru Costea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
