Ora de iarna 2022. Ce se întâmplă atunci când se schimbă ora și dăm ceasul înapoi

Data actualizării: Data publicării:
ceas langa o perna cu cifra care arata ca dormim o ora in plus la schimbarea orei de iarna
Trecerea la ora de iarnă în 2022 se face în noaptea de 29 spre 30 octombrie Foto: Profimedia Images

Schimbarea orei și trecerea la ora de iarnă în 2022 are loc la sfârșitul acestei săptămâni, mai precis în noaptea de 29 spre 30 octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00. Duminică, ziua va avea 25 de ore, fiind cea mai lungă a anului.

Trecerea la ora de iarnă are loc de fiecare dată în ultimul weekend al lunii octombrie, în timp ce trecerea la ora de vară se face în ultimul weekend al lunii martie.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune  o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea este inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00. Câștigăm, teoretic, o oră de somn.

În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (GMT+3), față de două ore, la ora de iarnă (GMT+2).

Ora de vară în România va reveni în noaptea de 25 spre 26 martie 2023.

Ora de iarnă este ora standard, dar ora de vară ajută la economisirea energiei

Ora de iarnă este considerată însă ora standard, ora naturală, și chiar s-a pus problema la nivelul Uniunii Europene ca ora să nu mai fie schimbată, o idee agreată de foarte mulți oameni, care sunt bulversați de această decalare a rutinei zilnice, resimțind-o inclusiv la nivel fizic.

Ideea de a renunța la schimbarea orei a apărut însă înainte de pandemie și de evenimentele din Ucraina, astfel încât acum tot acest proiect a rămas în suspensie. 

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul cu ora de vară - ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.

Cum în prezent ne confruntăm din nou cu război și o criză a energiei, sistemul cu ora de vară și-ar putea dovedi încă o dată beneficiile. Un calcul făcut de experți britanici arată că dacă NU s-ar da ora înapoi la final de octombrie, gospodăriile ar putea economisi până la 400 de lire pe an la facturi, iar presiunea asupra sistemului energetic nu ar mai fi atât de mare.

Statele Unite au mutat în noiembrie trecerea la ora de iarnă

Pe de altă parte, trecerea la ora de iarnă poate perturba viețile oamenilor. Se întunecă mai devreme, iar lipsa de lumină ne poate afecta atât organismul, cât și starea de spirit.

Tocmai de aceea, Senatul SUA a adoptat la 16 martie 2022 o măsură care ar face ca ora de vară să devină permanentă pe întreg teritoriul Statelor Unite. Asta însemna că nu ar mai fi nevoie să fie dat ceasul înapoi cu o oră în fiecare toamnă. Legea a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi, însă trebuia să treacă și de Camera Reprezentanților și să fie apoi promulgară de președintele Joe Biden, ceea ce încă nu s-a întâmplat. Între timp, a apărut însă o măsură de compromis: în loc de octombrie, trecerea la ora de vară se amână cu o săptămână în SUA, pentru 6 noiembrie. 

Mai în glumă, mai în serios, americanii au pus cap la cap câteva informații despre ce se întâmplă în Statele Unite atunci când se schimba ora:

Numărul 1: Au loc mai multe accidente rutiere în săptămânile care vin după ce oamenii dau ceasurile înapoi. Apusul este mai devreme, iar asta înseamnă că mai mulți șoferi și pietoni ies seara, când vizibilitatea este mai redusă.

Numărul 2: Există mai puține atacuri de cord în zilele de după trecerea la ora de iarnă. O oră în plus de somn poate îmbunătăți sănătatea inimii.

Numărul 3: Călătoriile cu trenul pe timp de n2oapte durează cu o oră mai mult în ziua schimbării orei. Trenurile care circulă conform programului ajung la destinație cu o oră mai devreme după ce ora se schimbă și sunt ținute cu o oră în plus în stații.

Numărul 4: Dacă vă amintiți că dădeați ceasul înapoi în octombrie, nu vă înșelați. Congresul a prelungit ora de vară până la începutul lunii noiembrie, pentru a economisi energie, începând cu 2022.

Numărul 5: O companie de bomboane a vrut ca oamenii să dea ceasurile în urmă în noiembrie, în loc de octombrie, pentru ca cei mici să aibă o oră în plus de lumină pentru „Ne dați ori nu ne dați” (tradiție de Halloween, care are loc la 31 octombrie -  n.r.) și pentru ca oamenii să cheltuie mai mulți bani pe bomboane. Pentru a-și atinge scopul, firma a pus bomboane în formă de dovleac pe scaunele senatorilor americani.

Numărul 6: Barurile care se închid la ora 02:00 dimineața nu rămân deschise pentru o oră în plus atunci când dăm ceasurile înapoi, deoarece își închid ușile la ora 01:59 (în Statele Unite, schimbarea orei are loc la ora 2:00).

Efecte negative ale schimbării orei

Acest mecanism al schimbării orei de două ori pe an ar avea însă efecte negative asupra sănătății noastre, potrivit unor noi cercetări. Gisela Helfer, conferențiar senior în fiziologie și metabolism la Universitatea din Bradford, Anglia, explică într-un articol apărut în The Conversation cum ne putem adapta organismul.

În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare. Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei.

De asemenea, s-a constatat că în săptămâna în care se trece la ora de vară se înregistrează o creștere cu 6 la sută a numărului de accidente rutiere mortale.

Ce se întâmplă înainte de a ne trezi dimineața

Motivul pentru care schimbarea orei ne afectează ține de ceasul nostru intern, biologic, care ne controlează funcțiile fiziologice de bază, cum ar fi foamea sau oboseala. Acest ritm este cunoscut sub numele de ritm circadian și durează aproximativ 24 de ore.

Corpul nostru nu poate face totul în același timp, așa că fiecare dintre funcțiile sale are un anumit moment în care funcționează cel mai bine.

De exemplu, înainte de a ne trezi dimineața, ceasul nostru intern ne pregătește să ne trezim. Epifiza oprește producția de melatonină, care este „hormonul somnului”.  Începe să se elibereze cortizol, un așa-zis „hormon de stres”, care reglează metabolismul. De asemenea, respirația noastră crește, tensiunea arterială crește, inima bate mai repede și temperatura corpului crește ușor.

De ce ne afectează schimbarea orei

Toate aceste procese sunt guvernate de ceasul nostru biologic intern, ale cărui multe cadrane sunt controlate de un „ceas principal” situat într-o parte a creierului numită hipotalamus.

În timp ce fiecare dintre țesuturile și organele noastre are propriul său ceas (așa-numitul ceas periferic), ceasul principal din creier are rolul de a le sincroniza pe toate și de a se asigura că toate funcționează în armonie la momentul potrivit al zilei.

Dar, de două ori pe an, acest ritm este perturbat de schimbarea orei, ceea ce face ca ceasul principal și toate ceasurile periferice să nu mai fie sincronizate.

Deoarece ritmul nostru nu are o durată exactă de 24 de ore, el se resetează zilnic cu ajutorul semnalelor ritmice din mediul înconjurător. Cel mai fiabil și constant indiciu este lumina. Lumina controlează în mod natural ritmurile circadiene și, în fiecare dimineață, ceasul nostru principal este setat de aceasta în funcție de lumea exterioară.

Ceasul principal indică apoi ora ceasurilor periferice ale organelor și țesuturilor prin secreția de hormoni și activitatea celulelor nervoase. Atunci când ne schimbăm în mod artificial și brusc ritmurile zilnice, ceasul principal se mișcă mai repede decât ceasurile periferice și din acest motiv suntem deranjați. Ceasurile noastre periferice se află încă pe fusul orar anterior și experimentăm o schimbare de fus orar.

În cât timp se adaptează organismul

Este nevoie de câteva zile sau săptămâni pentru ca organismul nostru să se adapteze la schimbarea orei și pentru ca țesuturile și organele noastre să funcționeze din nou în armonie. Și, în funcție de ce fel de persoană sunteți, matinală sau care preferă să stea noaptea până târziu, schimbarea orei, primăvara și toamna, vă poate afecta în mod diferit.

„Noctambulii” vor avea tendința de a se adapta mai greu la schimbarea orei primăvara, în timp ce „matinalii” sunt mai afectați de trecerea la ora de iarnă. Unele persoane sunt chiar complet incapabile să se adapteze la schimbarea orei.

Cum să vă pregătiți cel mai bine de schimbarea orei

Deși orice perturbare a ritmului nostru circadian poate fi deranjantă, există modalități prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine:

  • Păstrați un ritm regulat de somn înainte și după schimbarea orei. Este important să vă treziți la aceeași oră dimineața. Organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert. Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului.
  • Obișnuiți-vă treptat corpul cu noua oră, schimbându-vă încet, încet programul de somn pe parcursul unei săptămâni. Schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar.
  • Bucurați-vă de lumina soarelui dimineața. Lumina dimineții ajută organismul să se adapteze mai repede și sincronizează ceasul corporal, în timp ce lumina de seară întârzie acest ceas. De asemenea, lumina de dimineață vă sporește starea de alertă și vigilența în timpul zilei și vă ajută să dormiți mai bine noaptea.
  • Evitați lumina puternică seara. Aceasta include lumina albastră de la telefoanele mobile, tablete și alte dispozitive electronice. Lumina albastră poate întârzia eliberarea hormonului somnului, melatonina, și ne poate decala ceasul intern la o oră mai târzie. Un mediu întunecat este cel mai bun la culcare.
  • Mențineți un regim alimentar regulat. Mâncarea poate contribui, de asemenea, la sincronizarea ceasului corporal. Cercetările au arătat că expunerea la lumină și mâncatul la momentul potrivit pot ajuta ceasul principal și cel periferic să se miște cu aceeași viteză. Prin urmare, respectați orele de masă și evitați mesele târzii.

 

Editor : Luana Pavaluca

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri