Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat raportul privind evaluarea procurorului general, Augustin Lazăr. După citirea raportulului a concluzionat că cere revocarea lui Augustin Lazăr.
RAPORTUL INTEGRAL AICI
"Actele şi faptele enumerate de netoleraţă demonstrează că activitatea managerială a lui Augustin Lazăr contravine obligaţiei constituţionale şi legale.
Nu se mai poate susţine ocuparea în continuare şi exercitarea funcţiei de conducere din cadrul Ministerului Public.
Citiţi şi:
A. Zegrean: Soarta procurorului general, decisă de T. Toader de când a apărut decizia CCR în cazul Kovesi
Gravitatea comportamentelor, a mesajelor publice ale procurorului general a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituţional.
Declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului general", a concluzionat ministrul Justiţiei.
Raportul, plus propunerea de revocare, vor fi transmise în această seară către Secţia de procurori a CSM pentru studiere şi elaborarea avizului consultativ, precum şi preşedintelui României pentru a decide conform competenţelor legale, a declarat Tudorel Toader.
„Raportul e structurat pe cinci capitole, cinci părţi. Prima se referă la baza juridică, temeiul legal, partea a doua se referă la premisele acestui raport, partea a treia la evaluarea în sine, partea a patra - concluzii, partea a cincea - propuneri. Raportul are 63 de pagini şi sunteţi de acord că nu pot să-i dau citire cuvânt cu cuvânt pentru că ne apucă noaptea aici. Voi face o scurtă sinteză a raportului, iar la sfârşit îl veţi găsi pe site-ul ministerului, în speranţa că nu se va bloca iar pagina de internet”, a spus Tudorel Toader.
Tudorel Toader: În 2017 spuneam că nu e oportună luarea unei măsuri. Spuneam că se impune instituirea unei atente monitorizări și că rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuție oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor vizate. Revenind în 2018, declanșarea și finalizarea procedurii de revocare a procurorului șef al DNA.
Procedura de evaluare a procurorului general am anunțat-o în august 2018. Din 2017, până în august 2018, am înregistrat evoluții pe care le-am considerat de natură de a declanșa procedura de evaluare.
Evaluarea conține 20 de puncte, tot atâtea câte au fost și la evaluarea procurorului-șef al DNA. Puteau să fie mai multe.
Primul lucru pe care vreau să îl subliniez - procurorul general a susținut vehement și în repetate rânduri lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului șef de la DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministru pentru a încerca să împiedice evaluarea procurorului șef al DNA.
Oare de ce procurorul general se împotrivea acestei evaluări? Personal cred că vroia să preîntâmpine o eventuală evaluare a domniei sale.
Ne punem cel puțin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii sale în această înaltă demnitate.
Criteriile și condițiile prevedeau printre altele și calificativul „foarte bine” la ultima evaluare. S-a înregistrat candidatura, secția de procurori de la CSM a avizat favorabil. Lipsea însă o piesă din dosarul de cadidatură a lui Lazăr, calificativul de la ultima evaluare. Ni s-a transmis atunci că prezentul raport de evaluare a fost întocmit la o dată ulterioară. Președintele a semnat numirea deși nu exista în dosar documentul.
Faptele reținute în sarcina procurorului-șef al DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general.
I se impută procurorului general ignorarea situațiilor de criză. S-a vorbit, se vorbește faptul că multe cauze sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție. Aceste fapte sunt extrem de grave.
Am reținut discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative, executive.
Practicarea și încurajarea unor compotamente contrare obligațiilor constituționale și legale. Sintagma cu plăcere folosită când spunea „niște inculpați de rang înalt”.
Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de managament la numirea în funcția de procuror general. Abdicarea de la dispozițiile constituționale.
Augustin Lazăr a contestat modificarea legilor Justiției, ulterior controlului de constituționalitate a Curții Constituționale. Era o poziție nejustificată.
Critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor.
Protestul din Piața Victoriei, cu acele evenimente, se deschide dosar. E la tribunal, apoi urcă la Parchetul General. Există un ordin care spune că dacă iei un dosar, nu poți să iei și un procuror. Doi-trei procurori au fost mutați contrar ordinului. La câteva zile ulterioare delegării, procurorul își anulează propriul ordin.
Concluzia generală a raportului este aceea a necesității de revenire la normalitate.
Pentru aceste acte și fapte, declanșez procedura de revocare a domnului procuror general Augustin Lazăr