Încă o biserică riscă să aibă soarta celei de la Geamăna

Băsescu: Ar fi o mare greșeală a României să nu dea Ucrainei un sistem Patriot

Primarul din Gorj care îl iubește pe Putin ar fi lovit cu mașina o tânără

La doar 17 ani, o fată și-a luat doctoratul în medicină

Cine sunt rușii care continuă lupta lui Navalnîi

Al Bano a „măcelărit” imnul Italiei în fața a 70.000 de oameni

Ciclonul care a făcut ravagii în Europa ajunge și în România

Noaptea Muzeelor a devenit noaptea protestelor

Cum își construiește România planurile pentru a cuceri piețele externe

Doi bărbați din Caraș-Severin au intrat într-o școală pe un geam lăsat deschis și au furat banii pentru bursele elevilor

Biserica din satul Vinţa, veche de cel puţin două sute de ani, a fost construită în piatră pe locul unei foste biserici din lemn. Acum mai sunt doar 10 metri între construcţie şi iazul de decantare de pe Valea Şesii unde sunt eliminate substanţele chimice provenite de la uzina de preparare a concentratului cuprifer din Roşia Poieni.

„Numai ce pictură frumoasă îi în ea, rar se mai întâlneşte aşa biserică. Degeaba au renovat-o acum câţiva ani, au zis că nu vine apa, dar dacă se lucrează acolo, apa creşte”, spuhne un localnic.

„În numele tuturor celor care am mai rămas în sat eu cred că la toţi le-ar părea rău să rămână şi să aibă aceeaşi soartă ca cea de dincolo de la Geamăna”, adaugă o localnică.

„Nu cred că ar fi normal, corect, să se întâmple ce s-a întâmplat în Geamăna. Este un lucru a lui Dumnezeu şi cred că decât să rămână în apă mai bine să fie strămutată”, spune Dănuţ Brânzan, primar Lupşa.

Primul pas trebuie făcut de Arhiepiscopia Alba Iulia, care a găsit deja locul unde să fie mutată biserica.

„S-a convenit ca lăcaşul de cult să fie strămutat împreună cu cimitirul într-un alt loc mai sigur. Suntem în plină desfăşurare cu demersurile pentru identificarea proprietarilor acelui teren şi soluţiile de ordin juridic care se impun”, afirmă pr. Oliviu Botoi, purtător de cuvânt Arhiepiscopia Alba Iulia.

„Noi ca şi societate ne luăm angajamentul să-i sprijinim cu tot ce înseamnă acest demers”, declară Mircea Goia, director de producţie în Cuprumin.

Şase mii de tone de steril sunt deversate zilnic în iazul de decantare, însă specialiştii Cuprumin dau asigurări că în procesul tehnologic nu sunt folosite cianuri. Verificări sunt făcute în permanenţă şi de angajaţii Sistemului de Gospodărire a Apelor.

„Rezultatele arată că, în general, se încadrează, cu unele excepţii, se întâmplă ca în caz de ploi foarte mari sau primăvara la topirea zăpezilor să apară ape acide cu un conţinut mai mare de metale dizolvate”, spune Vasile Muntean, şef birou SGA Alba.

Iazul de decantare Valea Şesii se întinde pe 130 de hectare şi este principalul spaţiu de depozitare a sterilului provenit de la exploatarea minieră de suprafaţă Roşia Poieni. Aici ajung reziduurile de la cariera exploatata de Cuprumin.