Directorul INFP: Acest cutremur are cam același mecanism ca cel din 1990

Seismul care s-a produs în noaptea de 24 septembrie a fost „destul de semnificativ ca magnitudine” și a avut un mecanism destul de ciudat, cu efecte către nord-estul și estul României, ceea ce indică o rupere a faliei către această direcție. De aceea s-a resimțit destul de puternic la sol în Bârlad, Iași, Vaslui, a declarat pentru Digi24, sâmbătă dimineață, directorul general al Institutului pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Măsurătorile Institutului arată că în Republica Moldova cutremurul s-a simțit mai puternic în sud, în zona Leova-Giugiulești.

Acest seism a avut cam același mecanism ca cel de-al doilea cutremur major din 1990, cel cu magnitudinea de 6,9, a menționat specialistul. Este însă un cutremur de adâncime, destul de semnificativ ca magnitudine.

La ora 2:45 este posibil să se fi produs o replică. A fost înregistrat un seism de 2,7, la o adâncime de 76 de kilometri, dar specialiștii încă analizează dacă cele două fenomene au legătură.

Cutremurele la adâncimi mari nu au replici multe, a precizat Constantin Ionescu, iar pentru a produce pagube semnificative, ar trebui să aibă o magnitudine mult mai mare decât cel din noaptea de 24 septembrie, care a avut o magnitudine de 5,3.

E adevărat că, spre deosebire de cutremurele de suprafață, unde pagubele se pot produce la magnitudini mai mici, seismele care se produc la adâncimi mari au o arie mult mai largă de distrugere, în cazul în care sunt suficient de puternice, a explicat specialistul.