Adevăratul castel al lui Dracula

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

De la poalele Muntelui Cetăţuia, chiar lângă barajul Hidrocentralei de la Vidraru, încep scările care duc la Cetatea Poenari. Odată strajă la hotarul nordic al Ţării Româneşti, locul de refugiu al lui Vlad Ţepeş este şi azi greu accesibil. Însă provocarea celor 1.480 de trepte este uşor de uitat atunci când pe culme se zăresc ruinele cetăţii.

Odată ajuns, ştii sigur că efortul a meritat. O panoramă superbă asupra văii Argeşului şi a Transfăgărăşanului se desfăşoară în faţa ochilor. Acum, trebuie doar să asculţi vântul care îţi şopteşte poveşti din trecut.

Poveştile amintesc de vremurile în care cetatea era ultimul refugiu atât pentru domnitori, cât şi pentru vistieria ţării. Şi tot zidurile semeţe au fost temniţa şi mormântul invadatorilor sau boierilor necinstiţi. De-a lungul secolelor, adevărul şi legenda s-au întrepătruns, aşa că azi chiar şi specialştilor le e greu să le descâlcească.

„Cetatea lui Vlad Ţepeş de la Poenari este singura care are o legătură reală cu domnitorul Vlad Ţepeş. Este singura fortăreaţă construită de el în Ţara Românească. A inspirat în literatur[, în beletristică, în general, pe Bram Stocker, care a scris romanul care l-a făcut celebru pe Vlad Ţepeş, deşi ăsta este un roman de ficţiune şi trebuie luat ca atare. La fel şi Jules Verne, în romanul „Castelul din Carpaţi", se pare că a fost inspirat şi de cetatea de la Poenari”, a spus Marius Păduraru, muzeograf.

Încet - încet, faima locului s-a răspândit, iar apariţia internetului a însemnat un adevărat boom. În prezent, zilnic ajung la Poenari zeci de turişti.

În afară de Vlad Ţepeş. un alt personaj istoric are legături certe cu fortificaţia. Este vorba de Negru Vodă, ctitorul cetăţii şi primul voievod al Ţării Româneşti. „Cetatea a fost construită în două etape. Este vorba de un turn pătrat, în prima jumătate a secolui al 14-lea, deci primii domnitori, iar apoi, în secolul al 15-lea, în vremea lui Vlad Ţepeş, este domnitorul care extinde cetatea”, a spus Spiridon Cristocea, directorul Muzeului Judeţean Argeş.

Din secolul al 18-lea, după accentuarea dominaţiei otomane, Cetatea Poenari a fost părăsită. Azi, ruinele sale străjuiesc intrarea dinspre sud a Transfăgărăşanului în Munţii Făgăraş, la patru kilometri de Barajul şi Lacul Vidraru şi la 25 de kilometri de Curtea de Argeş. Cetatea poate fi vizitată în fiecare zi, între orele 9 şi 18. Intrarea costă 5 lei, iar copiii, studenţii şi pensionarii plătesc 2 lei.