Școlile, evaluate după „starea de bine” a elevilor
Profesori bine informați, elevi fericiți și părinți multumiți- un plan minunat, pe hârtie. Reprezentanții Ministerului Educației au descoperit secretul învățământului de calitate.
Daniela Vișoianu, președinte federația "Coaliția pentru educație": „E o revoluție în școală, pentru că e prima dată când mă uit cu adevărat la copil.”
Șerban Iosifescu, director ARACIP: „Poate să fie un început de mică revoluție prin faptul că școlile ar trebui să se orienteze pe starea de bine a copilului.”
Daniela Vișoianu, președinte federația "Coaliția pentru educație": „ARACIP se uită pentru prima dată la lucruri fine care descriu relațiile și procesul care se întâmplă în școală. Nu ne uitam doar la rezultate, la dotarea materială. Erau punctaje în standardele anterioare, număram câte calculatoare sunt. Și le număram fizic, nu le număram impactul în viața de la clasă. Și atunci eram într-o buclă de minciună.”
Din anul școlar 2018-2019 unitățile de învățământ vor fi obligate să îndeplinească noi standarde de calitate: școli în care elevii să ajungă la maximum de performanță, profesori pregătiți și evaluați continuu, care să colaboreze cu părinții și care să recunoască un copil abuzat.
Daniela Vișoianu, președinte federația "Coaliția pentru educație": „Speranța mea este că standardele au să forțeze în școală relații mai bune între părinți și profesori.(...) Acum părinții spun: profesorii sunt vinovați și invers. Și copilul este al nimănui. Nu pot ca stat să intervin la ce se întâmplă acasă, dar pot ca și școală. Dacă am activități comune între părinți și copii, dacă chem un părinte al unui copil care creează tensiuni și-i spun: are niște provocări de ordine, dar are în el un mare talent la pictură. Părintele pleacă acasă cu altă energie și se poate uita la copilul lui din altă perspectivă.”
Șerban Iosifescu, director ARACIP: „O școală de calitate nu este aceea care oferă educație la nivel de medie sau de copii excelenți, ci școala care oferă educație pentru fiecare.”
Din 2018, un indicator important în evaluarea calității unei școli va fi starea de bine a elevului.
Daniela Vișoianu, președinte federația "Coaliția pentru educație": „Se introduc descriptori despre starea de bine a copilului. Cum măsurăm că copilului îi este bine în școală? Avem în România și o problemă socială. Binele nu depinde numai de școală și, dacă vorbim de sărăcie, este nevoie și de sprijin din partea asistenței sociale.”
O altă noutate este relația cu comunitatea. Standardele ARACIP vor măsura dacă școala are relație cu părinții, are proceduri de lucru cu părinții. Dacă profesorii știu să comunice cu părinții. Părinții sunt chemați la școală să li se spună de rău de copii. Foarte important este această noutate, dar pune presiune pe școlă și de aici reticența școlilor.
Șerban Iosifescu, director ARACIP: „Presiunea care este pusă pe școală, să se îmbunătățească. Școala poate să existe tot timpul cu calificativ de "satisfăcător". Ea nu se inchide, dar depinde de presiunea autorităților și noi urmărim îmbunătățirea. Scopul nu e să închidem școli, ci să împingem școala spre îmbunătățire.”
În România, fiecare școală este evaluată din 5 în 5 ani. 88,56% din totalul școlilor verificate îndeplinesc standardele minime de calitate. Câteva sunt însa peste medie. Un exemplu este școala din comuna Peștera, județul Constanța.
Dacă nu se întâmplă lucruri mărețe la nivelul școlilor, ele se pot întâmpla la nivelul clasei. Depinde doar de omul de la catedră. Învățătorul Ioan Bădilă din Sibiu îi încurajează pe elevi să crească oameni mari.
Elev: “Ne învață multe, e păsător, nu ca alții!”
Ioan Badilă, învățător: „De fiecare dată mă gândesc ce căi ar trebui să abordez ca să mă poată înțelege și... de cât au nevoie ca să devină oameni. Și nu orice fel de oameni.”
Anca Mărgineanu predă limba engleză într-o școală de care mulți profesori se feresc. Este departe de oraș, cu o rată mare a abandonului școlar, cu elevi care provin din medii defavorizate. Chiar și așa, la orele de engleză, sunt puțini cei care lipsesc.
Elev: “La engleză învățăm jucându-ne. Am învățat să spunem să dansăm.”
Elev: “Noi facem engleza diferit, mai mult ne distrăm.”
Elev: “Doamna de engleză este și prietena noastră. Încearcă să ne cunoască și ne-a dat pe foaie, să scriem despre noi. Cum suntem, ca să ne cunoască mai bine.”
În ultimii ani se încurajează schimbul de experiență între școli, în speranța că profesorii vor învața unii de la alții și vor da mai departe cunoștințele lor.
Daniela Vișoianu, președinte federația "Coaliția pentru educație": „Multe cadre didactice au fost în cursuri de formare, au călătorit în străinătate, au văzut procese din alte școli. Numai că o vizită de o săptămână nu a însemnat o schimbare. Să se întoarcă în școală și să lucreze la schimburi de experiențe între clase. Noi ținem copiii în școală, în sistem de relativ dresaj, iar la 18 ani spunem: ești adult, ești în lumea mare. E adevărat că nu te-am învățat nici să relaționezi, nici să îi susții pe cei din jur, nici să-ti exprimi emoțiile... Ori, ca un copil să le învețe, trebuie să le practice. Și primul pe care-l vede este cadrul didactic.”
După ce noile standarde au fost aplicate în program pilot s-a constatat că a crescut numărul "parteneriatelor cu reprezentanţii comunităţii", iar grădinițele au fost cele mai receptive la schimbare.
Daniela Vișoianu, președinte federația "Coaliția pentru educație": „Este bine că vin standarde acum, pentru că vin peste directori care sunt stabiliți în școală pe baza concursului. Și directorii se uită la cum și-au imaginat ei școala și cum va răspunde școala pe care și-au aumat-o unde altor standarde de calitate.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
