De ce elevii învață repede, dar fără să înțeleagă
Conform testelor PISA, 42% dintre elevii din România sunt analfabeţi funcţionali. Asta înseamnă că deşi scriu şi citesc, nu pot face raţionamente elementare.
Testele PISA arată că 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali, în condiţiile în care media în ţările europene este de 19%. Ce înseamnă mai exact?
„Copiii noștri nu sunt capabili să aplice în practică cunostinţele pe care le dețin. Deci, îi învăţăm foarte multă teorie, concepte, definiții, dar nu şi modul în care ele rezolvă probleme practice de viaţă”, afirmă Şerban Iosifescu, director ARACIP.
„Stie să citeasca, dar nu poate să selecteze informaţia, nu poate să o proceseze si nu poate sa facă raţionamente elementare cu ea. Asta este foarte, foarte pe scurt spus ceea ce înseamnă analfabetismul funcţional”, afirmă Gabriela Deliu, profesoară de fizică.
„Nu sunt capabili să aducă în şcoală experienţa lor de viaţă, deci experiența de viata este ruptă de experienţa şcolară şi copiii nu sunt capabili să facă relaţii interdisciplinare”, adaugă Gabriel Deliu, profesoară de fizică.
„M-am întrebat de foarte multe ori, pare că nu are legatura cu ceea ce discutăm, „de ce copilaşii aceştia care sunt mici şi îi vedem pe stradă că nu mai contenesc cu întrebările: De ce? De ce? De ce?, pe măsură ce trec prin şcoală nu numai că dispare de ce-ul, dar sunt din ce in ce mai blazaţi, nu se mai întreabă nimic, ajungand că undeva in zona liceului, efectiv să nu mai vrea nimic, să li se pară şcoala ca o povară”, spune Gabriel Deliu, profesoară de fizică.
Studiile arată ca un copil de 15 ani analfabet funcţional nu are şanse să facă vreun salt nici după vârsta de 18-19 ani. Mai exact, viitorii adulţi vor avea capacitatea de a raţiona la nivelul claselor a III-a şi a IV-a. Deşi în Europa scăderea analfabetismului este o prioritate strategică, în România nu este un subiect de interes pentru autorităţi.
„În Uniunea Europeana analfabetismul funcţional este de 19%, media pe toate ţările europene. Ţinta pentru 2020 este de 15%. Este foarte interesant că deşi pare că trebuie să scadă cu doar 4 procente, Comisia Europeană a pus pe locul 2 printre prioritățile strategice scăderea analfabetismului funcţional. În România este 42 % şi nu apare deloc printre obiectivele strategice. Noi nu am înţeles cum este posibil aşa ceva”, spune Cristian Hațu, președinte centru de Evaluare și Analize Educaționale.
„Practic la vârsta aceasta ei ar trebui să experimenteze efectiv lucruri, să fie lăsaţi să experimenteze, să fie lăsaţi să gresească. Sistemul educaţional românesc nu lasa elevul să greşească, dar sa greseasca in mod formativ”, spune Gabriel Deliu, profesoară de fizică
Cum s-a ajuns aici? La şcoală, profesorii ar trebui să le prezinte elevilor pe lângă teorie şi partea practică, pentru a le dezvolta anumite competenţe. În realitate, elevii memorează definiţii pe de rost, fără să le înţeleagă şi se plictisesc la orele de curs. Chiar dacă un profesor ar vrea să îi înveţe pe copii noţiuni practice, ele presupun timp, iar programa este deja prea încărcată.
„În metodele clasice un conţinut să zicem ca ţi-ar lua 10 minute ca să îl expui, tu, ca profesor şi elevul să te asculte. In varianta acestor metode active poate că acel conţinut învăţat cu elevii prin investigaţie să îţi ia o oră sau două. Si atunci ce este de făcut? Că vreau sa merg prin metoda aceasta, este în beneficiul copilului, dar pe de alta parte, pe mine ca profesor mă condiţioneaza aceasta programa şcolară de parcurgere a tuturor conţinuturilor, pentru că aceşti copii urmează să fie evaluaţi la final din conţinuturile pe care programa şcoalară le are aprobată prin ordin de ministru”, afirmă spune Gabriel Deliu, profesoară de fizică.
Din anul 2011, în Romania există programul „Fizica altfel”, care are ca scop schimbarea modului de predare la clasa a acestei materii. Dintr-un total de 5000 de profesori de fizică din România, aproximativ 1400 au fost pregătiţi să folosească metoda investigaţiei. Proiectul a costat 70.000 de dolari, bani asiguraţi de iniţiatori şi sponsori. Implicarea Statului a fost 0
„Ce face învăţarea prin investigație? Recrează în clasa pentru elevi situațiile prin care au trecut cercetătorii când au descoperit. Repetă şi ei procesele de descoperire a unor să zicem legi, principii”, spune Cristian Hațu, președinte centru de Evaluare și Analize Educaționale.
Gabriela Deliu este profesoară de fizica la Colegiul de Științe ale Naturii „Emil Racoviță", din Braşov. A intrat în proiectul „Fizica Altfel” în anul 2013, a făcut cursuri şi treptat a început să predea la clasă prin metoda investigaţiei. Ce a motivat-o să facă o schimbare?
„Atât de plicitisiţi îi vedeam în fiecare zi când mă duceam în clasă şi încercam eu să fac ora mea cât mai grozavă, le puneam întrebări , dar simţeam că ceva tot nu este aşa cum trebuie”, spune Gabriel Deliu, profesoară de fizică.
„Nu se aşteptau să existe asemenea potenţial în elevi şi spunea o profesoară „cu un ochi râd, cu unul plâng! Râd când văd ce există în ei şi plâng când mă gândesc că au trecut 20-30 de ani, au trecut sute poate chiar mii de elevi prin mâna mea şi potenţialul a rămas latentent, nescos la suprafaţă”, adaugă Gabriel Deliu, profesoară de fizică.
Elevii clasei a VII , de la şcoala 156 din Bucureşti studiază si ei fizica prin metoda investigației. Au avut de construit un compactor ecologic şi au ajuns singuri să formuleze teorii şi definiţii.
Iată ce spun elevii:
„Înainte era altfel, acum înveţi chestii mult mai interesante şi mai noi”.
„Poţi să te exprimi liber şi este mult mai bine”.
„Prima oară a fost mai dificil şi mai şocant pentru ei, pentru că erau lăsați prea mult timp să gândească şi să îşi ofere ei părerile şi răspunsurile”, spune Daniela Blănăriu, profesoară de fizică la Școala nr. 156.
În momentul de faţă, profesori din 7 judeţe vor învaţă cum să predea prin metode alternative. Prea puţini şi cam târziu. În tot acest timp, numărul analfabeţilor funcţionali continuă să crească. Iar statul se face că plouă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
