România furată. Două miliarde de euro, rumegate de vacile de lux ale României
Peste 200 de milioane de euro pe an a pompat Ministerul Agriculturii într-un program care ar fi trebuit să sporească numărul vacilor din România. Doar că ferme fără nicio bovină au primit ajutoare de stat, iar subvenţiile au ajuns şi la peste 1.000 de euro pentru un singur animal. Şi aşa se face că numărul vacilor a scăzut în ultimii patru ani cu peste un sfert de milion. Ministrul Agriculturii refuză însă să schimbe modul în care sunt împărţite subvenţiile, pe motiv că nu-l lasă Comisia Europeană. Nu e adevărat, au precizat, pentru Digi24, oficialii europeni.
- Subvenţii record de peste 1.000 de euro pe vacă şi ajutoare de stat care se dau pentru ferme fără bovine sunt câteva dintre secretele bine ascunse ale modului cum Ministerul Agriculturii a împărţit subvenţii care până în 2020 ajung la aproape 2 miliarde de euro în zootehnie.
- Scopul investiţiilor a fost creşterea numărului vacilor, însă în ciuda celor peste 200 de milioane de euro pompate anual, din 2013 şi până în iulie 2017 numărul bovinelor a scăzut cu peste un sfert de milion de capete.
- Oficialii din ministerul Agriculturii, în frunte cu ministrul Petre Daea, nu vor să schimbe sistemul de împărţire a subvenţiilor, motivând că nu îi lasă Comisia Europeană. Însă, oficialii europeni au transmis Digi24 că acest lucru nu este real, iar statul român poate modifica oricând condiţiile discriminatorii prin care se împart subvenţiile.
Marian Minciună este cioban şi văcar în satul Călăreţi, comuna Tămădăul Mare, judeţul Călăraşi. Creşte 100 de oi, trei vaci şi doi boi. Animalele sunt singurele care îl ajută să pun mâncarea pe masă pentru cele cinci guri din familia sa.
- E greu! Ce să mai mâncăm, noi murim de foame. E viaţa grea.
Mama lui Marian vinde în fiecare zi lapte şi brânză, la piaţa din Fundulea, pentru bani de facturi şi pâine.
- Câteodată se vinde, câteodată nu se vinde. Sâmbăta merge mai bine. Câteodată nu fac nici bani de pâine! E greu, dar nu avem ce face.
Un milion de fermieri fără subvenții europene
Matei Gheorge este şi el un mic fermier din Călăreţi. În sat, doar el şi Marian îşi mai permit să ţină câte trei vaci. Creşterea bovinelor a devenit o ocupaţie tot mai grea şi mai rară pentru ţăranii români, în lipsa furajelor sau islazuri comunale.
Povestea celor doi se multiplică până la un milion. Sunt ţăranii care au cel mult trei-patru animale în curte. Pentru ei, statul dă o subvenţie de 450 de lei pe an.
În România, sunt însă şi animale de lux pentru care proprietarii primesc de la stat subventii de minimum o mie de euro, de două ori mai mari ca pretul unui animal matur vândut la târguri. Există fermieri care primesc patru subvenţii diferite pentru creşterea unui singur animal: sprijinul cuplat zootehnic, ajutorul naţional pe cap de animal, cel pentru producţia de lapte şi subvenţia pentru motorină.
„Societatea se numeşte Agroserv Măriuţa, suntem în judeţul Ialomiţa, comuna Dragoeşti, la ferma de vaci. Începând cu 2015, asta a fost primul an, a fost 900 de euro, pentru 2016 a fost 700 şi ceva de euro, pentru anul acesta pare că va fi de 450 până în 500 de euro”, spune Nicuşor Şerban, fermier şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor Holstein.
Nicuşor Şerban are o fermă cu 900 vaci din rasa Holstein. A primit bani, atât în 2015, cât şi în 2016. Dar doar pentru mai puţin de un sfert dintre ele a încasat subvenţia de lux.
Pentru rasele de lapte şi cele de carne statul acordă, anual, în total subvenţii între 100 şi 114 milioane de euro. Pe hârtie, banii trebuiau să ajungă pentru 300 de mii de animale.
Nicuşor Şerban, fermier: Din păcate nici în primul an, nici în al doilea şi nici în al treilea nu s-au adunat 300.000 de vaci eligibile pentru aceast subvenţie, aşa că subvenţia a fost extrem de mare, extrem de bună.
Banii s-au împărţit la maximum 100.000 de vaci din cele 300.000 estimate atunci când a fost notificată Comisia Europeană şi aşa s-a ajuns la sume foarte mari pe cap de bovină. Asta în timp ce majoritatea animalelor nu aveau ce mânca.
Şi mai câştigaţi au fost crescătorii de vaci din rasa Bălţata Românească. În 2015, subvenţia europeană a fost de 1.312 euro, iar anul trecut de 900 de euro. Atât ar fi putut primi şi Marian Minciună, dacă vaca lui ar fi fost într-o asociaţie acceptată de autorităţi şi ar fi fost învăţat să-şi facă un SRL sau PFA. Cu banii primiţi doar subvenţie, Marian spune că ar fi putut să cumpere încă vreo câteva vaci în plus şi să îşi dezvolte afacerea.
Marian Minciună: Nu mai spun nimic că se aude. E greu, e foarte greu, nu ai mâncare, nu ai sărbătoare, mergi pe brazdă, plouă-ninge eu după ele. Am avut zece vaci şi mi-am oprit trei, dacă veneau ajutoarele astea poate nu le mai dădeam, făceam şi eu o treabă, puteam să mai plătesc şi eu un om să mă ajute la treburi, că uite trebuie nutreţ, trebuie rânit, trebuie multe. Că te ajuta statul îţi dai seama că îţi deschide sufletul să mai opreşti, să mai creşti.
Criteriile de stabilire a bunăstării vacii româneşti pe banii Uniunea Eurpeană s-au bătut în cuie la Bucureşti, prin ordinul ministrului Daniel Constantin, semnat de secretarul de stat George Octavian Turtoi.
Ca să primesti banii, trebuia să ai între 10 şi 250 de vaci din aceeaşi rasă şi, cel mai important, să faci parte dintr-o asociaţie care deţinea un Registru Genealogic al rasei repective.
Registrul Genealogic este de fapt o bază de date care conţine datele animalelor membrilor asociaţiilor. În Registrul Genealogic sunt trecuţi înaintaşii unui animal, cei doi părinţi şi bunicii mamei, asta pentru a proba rasa animalului. Pentru întreţinerea acestor baze de date, statul acordă asociaţiilor anual un ajutor financiar care ajunge pănă la alte 5-10 milioane de euro.
Reporter Digi24: S-a negociat la nivel european un anumit sprijin cuplat. Ce înseamna asta?
Daniel Constantin, ministru al Agriculturii în perioada 2012-2015: Că din bugetul de un 1,6 miliarde de cât a fost în 2015 să rupem 13% din plata directă şi să ducem la plata cuplată din sectoarele deficitare. România a notificat la 1 august 2014, pe perioada mandatului meu, lista cu sectoarele pe care noi le considerăm deficitare... înseamnă ceva, 13% din 1,6 miliarde înseamnă 208 milioane de euro. Din cele 208 milioane s-au stabilit anumite criterii importante, la producţia zootehnică am stabilit să acordăm sprijin pentru sectorul de ovine, caprine şi bovine. Desigur, la bovine cu două categorii, vacă de lapte şi vaca de carne. Ce s-a întâmplat în 2015. Noi am calculat aceea sumă şi am pus în faţa fermierilor tabelul cu sprijinul până în 2020 calculând că la vaca de carne să acordăm 300 de euro din bani europeni plus sprijinul de la bugetul de stat care era de 90-100 de euro. La vaca de lapte, pentru că acolo mai au şi alte forme suplimentare de ajutor, 250 de euro. L-am raportat la numărul de animale. Din 300.000 de capete pe care noi le calculasem iniţial au fost înregistrate în registrul genealogic doar 30.000, dacă tu greşesc.
Subvenții pentru vacile de lux
Practic, în loc să se impartă o sumă la cât mai mulţi văcari, 110 de milioane de euro au fost oferite la câteva zeci de mii de crescători de bovine. Daniel Constantin susţine însă că vina pentru apariţia subvenţiei de lux de 900 şi 1.300 de euro o poartă ministrul din 2016, Achim Ichimescu.
Astfel, o vacă înghite între 900 şi 1.312 euro din subvenţia europeană denumită sprijinul cuplat zootehnic.
Daniel Constantin: Atunci conducerea a spus că mărim suma pe cap de animal, nu ştiu ce aş fi făcut eu în locul ministrului din 2016, dar sigur se putea găsi soluţii mai bune.
Altfel spus, un fermier membru al unei asociaţii cu cărţi de rasă, care avea singur sau cu alţi asociaţi, zece vaci, primea între 9.000 de euro şi 13.000 de euro, în timp ce un alt crescător cu zece sau mai multe animale, dar care nu era membru în vreo asociaţie, nu primea subvenţia.
Zoltan Haller, la Asociaţia Crescătorilor de Vaci Bălţata Românească, Constantin Neaţă Împăratu, la Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România, Nicuşor Şerban, Asociaţia Crescătorilor de Vaci Holstein RO, şi Claudiu Frânc, Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, sunt preşedinţii asociaţiilor care au accesat fondurile europene şi care au avut acces la oficiali din Ministerul Agriculturii.
Numele asociaţiilor fericite ai căror membri au primit subvenţii de lux sunt:
Asociaţia Crescătorilor de Vaci Balţata Românească
Asociţia Generală A Crescătorilor de Bovine
Asociaţia Crescătorilor Holstein RO
Asociaţia Crescătorilor de Bovine din România
Reporter Digi24: Care a fost relaţia dumneavoastră cu reprezentanţii asociaţiilor?
Daniel Constantin: Întotdeauna am avut parte de un parteneriat cu toţi cei care au fost reprezentanţii fermierilor.
Reporter Digi24: Stiţi că la sprijinul cuplat ei au impus această regulă, cine nu face parte dintr-o asociaţie nu primeşte sprijinul cuplat.
Daniel Constantin: Lucrurile sunt asemnătoare, însă nu tocmai exact. Anumite asociaţii primesc cărţile de rasă în care se înscriu rasele respective, era o condiţie să le legăm de o calitate, nu putem urmări performanţa genetică a celor care nu sunt înscrise. Condiţia pe care am negociat-o cu Uniunea Europeană era să ducem banii în îmbunătăţire.
Subvenția prea mare
Nu întotdeauna relaţiile dintre preşedinţii asociaţiilor şi demnitarii din minister au fost principiale. Zoltan Haller este trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru că a fost de acord ca foştii secretari de stat de la Agricultură, Virgil Laurenţiu Găman şi Nagy Tamaş să încaseze o mită printr-o societate pe care o controla. În ianuarie 2015, DNA i-a reţinut preventiv pe cei doi şi în aceeaşi lună I-a trimis în judecată sub acuzaţia că au primit o mită de 40.000 de euro. Haller este si el judecat pentru complicitate la trafic de influență, fals în înscrisuri și spălare de bani.
Virgil Octavian Găman este un apropiat al fostului ministru Daniel Constantin, acesta preluând în acest an funcţia de administrator în firma de consultanță DG Advisory Parners, înfiinţată de Daniel Constantin şi George Turtoi, după ce au părăsit Ministerul Agriculturii.
În timp ce Nagy Tamaş era chiar secretarul de stat din Minsiterul Agriculturii care era responsabil de domeniul zootehnic
Zoltan Haller: Va veni o vreme şi când voi vorbi despre acest caz. În instanţă se va decide dacă sunt vinovat sau nu, este tot ce pot să spun.
Subvenţia de lux, negociată de Daniel Constantin şi reprezentanţii asociaţiilor crescătorilor de bovine, a stârnit mânia Comisiei Europene. Oficialii europeni erau nervosi că autorităţile române acordă subvenţii de 4-5 ori mai mari ca în Franţa, spre exemplu.
Adrian Pintea conduce, din septembrie 2016, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.
Adrian Pintea: Este cea mai mare subvenţie care s-a acordat în Europa.
Reporter Digi24: Aţi primit un fel de atenţionări de la Uniunea Europeană pentru că subvenţia este de 3-4 ori mai mare ca în Franţa?
Adrian Pintea: Da, au venit tot felul de atenţionări şi recomandări de la Comisia Europeană, dar împreună cu ministerul s-au închis toate cele aceste neînţelegeri.
În urma recomandărilor primite de la Bruxelles, autorităţile române au permis mai multor fermieri să beneficieze de subvenţiile de lux, scăzând limita de la 10 vaci, la cinci animale. Însă, cum solicitanţii trebuiau să fie şi membri ai unor asociaţii recunoscute, numărul celor care beneficiază de subvenţie a crescut doar până la 100.000. Subvenţia a rămas tot cea mai mare din Europa - 1.220 de euro, pentru rasa de Balţată, şi 820 de euro pentru rasa de lapte, Holstein.
Subvenția pentru vaci moarte
Pe lângă subvenţia record de la Uniunea Europeană, crescătorii cu vaci de lux beneficiază şi de un ajutor de la bugetul naţional, de 97 de euro pe cap de animal. Banii se acordă, timp de 7 ani, pentru efectivele de vaci declarate ca existente într-o fermă la 31 decembrie 2013, indiferent dacă vacile mai sunt sau nu în ferma respectivă după această dată.
Regulile de acordare a ajutorului tranzitoriu pe cap de animal a fost instituit tot în timpul mandatului ministrului Daniel Constantin.
Nicuşor Șerban, președinte de asociație de bovine: Numai în România se poate întâmpla, şi anume se dă subventie şi o subvenţie consistentă de 90-100 de euro pe cap de vacă, dar, şi aici este paradoxul, pe cifra istorică, adică pe numărul de vaci pe care fermierul a avut-o în 31 ianuarie 2013. Bun, de atunci......sunt ferme care nu mai au animale şi care, culmea, primesc subvenţie. Adică cetăţeanul român plăteşte bani la buget ca să ia din buget, banii ăia să se dea unuia care nu mai are animale şi care mai are unul-două animale. Nu are niciun sens, nu are nicio logică, să dăm bani la cei care nu mai au animale. Eu cunosc cazuri care au avut 400-500 de animale acum mai au 40-50 şi ei primesc subvenţii pentru 500 de animale. Este aberant!
Unul dintre cei care primeşte bani pentru vaci care nu mai există este chiar preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.
Reporter Digi24: Pentru câte vaci primiţi subvenţie, acel ajutor naţional tranzitoriu?
Claudiu Frânc: În jur de 400.
Reporter Digi24: Câte vaci aveți acum, mai puţin de o sută am înteles.
Claudiu Frânc: Undeva pe acolo.
Reporter Digi24: Deci primiţi un ajutor financiar pentru peste 300 de vaci pe care nu le mai aveti. Cam 30.000 de euro pe an pe vaci pe care nu le mai aveţi în fermă.
Claudiu Frânc: Acestea au fost regulile stabilite.
Legea care ar trebui schimbată de urgență
Într-un singur caz, fermierul poate ajunge să piardă acest ajutor financiar: să aibă sub trei vaci în fermă sau gospodărie. În total, în perioada 2013-2020, s-a acordat şi urmează să se achite până la 930 de milioane de euro pentru acest ajutor de stat.
Nicușor Șerban: Pur şi simplu, sunt bani aruncaţi. Eu nu vreau să insinuez că cineva are interesul să menţină lucrul acesta, dar este greu să nu ma gândesc la treaba aceasta. Nu are nicio logică, nu are niciun sens şi atenţie, este legală treaba, nu putem acuza pe cineva că face o ilegalitate. Dar putem acuza că este o lege proastă şi care din punctul meu de vedere, urgent ar trebui schimbată.
Petre Daea a evitat timp de două săptămâni să vorbească despre sistemul de acordare a subvenţiilor în zootehnie. Despre probleme, crescătorii de animale i-au spus acum nouă luni, la început de mandat, când ar fi promis că schimbă sistemul
Petre Daea e „hotârăt”, nu nervos
Fermier: De ce nu doriţi să schimbaţi SCZ-ul şi ANT?
Petre Daea: Ce să fac?!
Fermier: Se dă peste o mie de euro pentru un animal.
Petre Daea: Ce bine este!
Fermier: Dar de aceşti bani beneficiază doar membrii unor asociaţii?
Petre Daea: Nu, nuuu... Haideţi să nu deformăm adevărul.
Fermier: Un fermier care nu este membrul unei asociaţii nu poate primi subvenţia.
Petre Daea: Să fie atunci!
Fermier: Şi ANT-ul de ce se dă pentru animale care nu mai sunt în fermă?
Petre Daea: Nu există aşa ceva!
Fermier: Ba da, se dă pentru animalele din anul 2013.
Petre Daea: Nu există aşa ceva la mine!
Fermier: Ba da, şi aţi promis că veţi schimba...
Petre Daea: Nu se dau banii decât pentru animalele aflate în exploataţii. Dacă fermierul nu are animalul nu ia subvenţia.
Fermier: De ce v-aţi enervat?!
Petre Daea: Nu sunt enervat, eu sunt hotărât.
O altă subvenție acordată pe declarații
Un alt sprijin financiar acordat de la bugetul de stat se dă pentru producţia de lapte realizată de o vacă de lux. Se numeşte ajutor naţional tranzitoriu pentru producţia de lapte. De aceşti bani pot beneficia doar fermierii care vând laptele la procesatori autorizaţi, acolo unde laptele ţăranilor nu este primit. Subvenția se acordă an de an, până în 2020, pe cantitatea de lapte declarată de o fermă în 2013, indiferent dacă producţia a scăzut sau crescut.
Reporter Digi24: 24 de euro pentru tona de lapte.
Adrian Pintea, director general APIA: De asta v-am spus că tot ce este ajutor tranzitoriu să dă la o dată anume, iar tot ce este sprijin cuplat este cuplat de producţie. Strict pe româneşte, nu are nimic de-a face cu producţia ta.
Media anuală a producţiei de lapte pentru o vacă din România este undeva sub 5 tone. La această cotă medie de producţie, rezultă că pentru o vacă de lux, fermierii mai încasează încă 120 de euro anual. Rezultă că această vacă încasează pănă acum 1.529 de euro.
Cu o vacă care mai înghite 120 de euro, pe lângă ceilalţi 1.409 de euro deja rumegaţi. Se ajunge la o sumă de 1.529 de euro.
Vaca de lux dintr-o fermă care are personalitate juridică mai primeşte şi o subvenţie de 17 de euro pe an bani, primiţi de fermier pentru motorină.
Adrian Pintea: Da, este un sistem bine finanţat.
Reporter Digi24: Şi rezultatele?
Adrian Pintea:Categoric trebuie să vezi şi un bun valoare în plus.
Reporter Digi24: Şi dacă nu cresc producţiile?
Adrian Pintea: Dacă vezi că pe un anumit sector nu vine bun valoare, atunci e clar că este nevoie de o repoziţionare după 2020.
Programul care scade numărul vacilor, deși e destinat să-l crească
Abundenţa de subvenţii au ca scop clar - creşterea efectivului de animale din România. Statisticile demonstrează că a produs contrariul. În 2016, conform INS, erau 2,08 milioane de bovine, cu 30% mai puţine ca în urmă cu zece ani.
Apoi, producţia de lapte pe cap de vacă a ramas între 4.000 şi 5.000 de kilograme pe cap de animal.
Producţia de lapte pe 2015-2016, perioada în care s-au acordat subvenţiile de lux, tocmai din fermele favorizate de acest sistem a fost mai mică faţă de anul 2014.
În 2015 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă a scăzut cu 77.356 tone (un minus de 7,8%).
În 2016 a crescut timid cu 32.655 tone (un plus de 3,6%).
Sistemul nu ajută nici fermele mari, nici pe micii fermieri. Marii crescători nu sunt sprijiniţi să-şi mărească numărul de animale din fermă sau producţia de lapte. Dacă depăşesc 250 de vaci, nu mai primesc nimic în plus.
Nicuşor Serban: Din punctul meu de vedere sprijinul este foarte consistent, foarte foarte consistent. Acesta este un aspect, şi este aspectul pozitiv, iar aspectul negativ este modul cum se acordă acest sprijin, acest mod nu a dovedit şi nu dovedeşte că duce la creşterea producţiei de lapte şi la încurajarea fermelor. Repet, subvenţia este binevenită. Aşa cum se acordă, din punctul meu de vedere, este greşit. România are nevoie să subvenţioneze producţia de lapte în continuare cel puţin pănă când vom ajunge la spunem că suntem într-o media de aproape ce se întâmplă în Europa, un 7.000-8.000 de litri pe lactaţie de 305 zile. Nu cred că avem şanse să ajungem la producţia din Germania, Danemarca, Italia, Ungaria, unde se ajunge şi la 11.000 de litri anual pe vacă. Însă putem ajunge la un nivel de Polonia, de 8.000 de litri pe an.
Micii fermieri care au între 3 şi 9 vaci primesc o singură subvenţie, undeva la 410 lei. Nici vorba de bani pentru lapte sau motorină.
- Trei vaci, că dacă ai mai puţine nu mai iei.
- Cu patru sute de lei ce să faci, doar lumina dacă o plăteşti, îţi ajunge şi ţie să te întreţii, şi mâncare lor să le iei, nu poţi să le iei, să le dai să mănânce zăpadă.
- Noi trăim numai din animale. E greu. Am un băiat care şi el tot aşa lucrează, amărât. Aici e baza, vacile astea trei. E greu, e cel mai greu. Dar nu avem ce să facem, dar altă soluţie, pâna vom muri, apoi ne despărţim şi de animale.
Concluzia ţăranilor din satul Călăreţi este că dacă ar avea subvenţie mai mare, ar creşte mai multe animale, iar animalele ar avea mâncare mai multă şi ar produce mai mult decât cele 2 litri de lapte pe care îl dau la muls zilnic, în timp ce o vacă dintr-o fermă, unde bovina are mâncare din belşug, dă zilnic peste 30 de litri de lapte.
- Subventia care ne-o dă, ne luăm trifoi. Cât iau pe ele, dăm pe trifoi. Eu nu mă folosesc de banii ăştia, dacă ar da şi ei un ajutor mai puternic, trăiesc şi ele, trăiesc şi eu. Le-am lua şi lor mâncare, e mâncarea lor, ce să facem noi cu banii... Noi suntem condamnaţi să trăim de astăzi pe mâine. Dacă avem, daca nu mai răbdăm, că nu avem altă soluţie.
Autoritățile locale, un ajutor care nu există
Medicii veterinari şi primarii din comune ar trebui, conform legii, să-i sprijine pe ţărani să acceseze subvenţiile de lux, însă nici aceştia nu au prea auzit de aceste sume sau de condiţiile de eligibilitate.
„Oamenii se prezintă personal la APIA cu cont bancar. Ei primesc de la mine aderinţă că au un anumit număr de animale în ferme. Nu, nu primesc sprijin cuplat, sprijin cuplat se acordă pentru cei care au pământ, pentru cei care dau şi lapte”, spune medicul veterinar Silviu Popescu.
Aceeaşi situaţie, şi la primăria din Tămădăul Mare.
Reporter Digi24: Nu-i consilează cineva despre modul cum să primească subvenţii mai mari?
Primarul din Tămădăul Mare: Asta nu avem de unde să știm, doar să fi venit cineva. Nu, nu cred!
Adrian Pintea, directorul APIA: Ce vă pot spune că din anul 2007 și până în 2017, APIA a dat fermierilor români suma de peste 20 de miliarde de euro.
Pe lângă cele 20 de miliarde de euro deja primite, încă 13 miliarde de euro ar urma să mai intre în România până în 2020. În zootehnie, doar între 2013-2020 ar urma să intre încă două miliarde de euro, bani pierduţi pentru că nu au dus până acum la creşterea efectivelor de animale sau a producţiei de lapte.
Daniel Constantin: Zootehnia înseamnă plus valoare. Avem producţie vegetală, porumb de exemplu. Exportam foarte mult, grâu, porumb, floarea soarelui. Suntem campionii Europei, cum s-a întamplat anul acesta la porumb şi la floarea soarelui. Dar dacă exportăm porumbul şi nu-l ducem în zoootehnie nu aducem plus valoare.
Miza cerealelor care merg la export
Zootehnia este cel mai important domeniu al agriculturii, iar fermele de bovine sunt etalonul. Ele ar trebui să consume producţia de cereale din România care ajunge acum în străinătate.
Producția de cereale 2017 este de 20 milioane de tone. Din aceasta cantitate, 8 milioane de tone sunt exportate în afara graniţelor, unde sunt prelucrate sau unde devin furaje pentru animale, inclusiv pentru vaci. Astfel, cerealele româneşti sunt transformate în afara graniţelor în bunuri alimentare, precum carnea şi branzeturi făcute din laptele vacilor hrănite cu porumb românesc. Bunuri agroalimentare care sunt apoi importate în România.
Ţara noastra a importat produse alimentare mai mult decat a exportat în 2016, conform datelor INS, în valoare de peste 300 de milioane de euro. Mare parte din produsele importate excesiv provin din cereale: produse de brutărie, patiserie și biscuiți, ciocolată, brânzeturi, preparate alimentare, lapte și smântână.
Altfel spus, în loc să producem sau să exportăm bunuri agroalimentare făcute din laptele scos din fermele din România, exportăm cereale care cresc producţia de lapte din Italia, lapte care apoi se întoarce ca brânzeturi în România. Brânzeturile au un plus valoare faţă de cereale.
Exportăm cereale la prețuri de 200 de lei tona de grâu şi 600 de lei tona de porumb şi importăm o tona de iaurt la preţ de 6.000 de lei.
Oficialii români spun că situaţia nu poate fi schimbată pentru că dacă ar modifica regulile de împărţire a subvenţiilor, Comisia Europeană ar stopa toate subvenţiile date domeniul zootehnic.
Daniel Constantin: A fost aleasă o perioadă de referinţă, aceasta a fost 2013-2020. În această perioadă s-a decis să se acorde banii într-un anumit fel.
Adrian Pintea, director general APIA: Această regulă poate fi schimbată pe un alt exerciţiu financiar, după 2020.
Nicușor Șerban, președinte asociație de bovine: Am oarecare speranţe de la domnul ministru Daea, pentru că a fost în fermă, a înţeles această treabă şi dumnealui şi a promis că această aberaţie va înceta în România.
Demnitari din Ministerul Agriculturii au dat vina pe regulile Comisiei Europene pentru păstrarea criteriilor de acordare a subvenției. Ei spun că, dacă ar modifica regulile înainte de 2020, ar lăsa zootehnia românească fără bani europeni.
Răspunsul de la comisariatul pentru Agricultură, condus de comisarul Phil Hogan:
„Rolul Comisiei Europene este acela de a se asigura că statele membre gestionează fondurile într-o manieră transparentă, că banii contribuabililor sunt cheltuiți în mod corespunzător și că UE nu plătește pentru proiectele care nu respectă normele.
Statele membre au avut posibilitatea unică de a revizui sprijinul cuplat zootehnic până la 1 august 2016, astfel încât modificările preconizate să poată fi aplicate începând din 2017. Cu toate acestea, în cazul în care există îndoieli cu privire la conformitatea anumitor elemente ale unei măsuri cu cadrul juridic al UE, statele membre au în orice moment posibilitatea de a revizui aceste elemente specifice.
Ca regulă generală, atunci când pun în aplicare legislația UE, statele membre se asigură că se respectă așteptările legitime ale beneficiarilor și principiile nediscriminatorii.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
