Conacele boiereşti, vandalizate de hoţi. Din zeci de conace din Olt au mai rămas doar fundaţiile
Odată simboluri ale burgheziei şi prosperităţii, în prezent sugerează dezinteresul şi sărăcia. Este vorba despre 25 de conace monument istoric din judeţul Olt, dintre care jumătate sunt în stare avansată de degradare. Autorităţile au mâinile legate, pentru că majoritatea au fost returnate foştilor proprietari, care nu au bani să le restaureze.
Conacul din comuna Curtişoara a fost construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, de boierul Marian Ion, ministru în Guvernul Antonescu. Clădirea a fost sediu al CAP-ului în perioada comunisă, iar după 1989 a fost lasată în paragină.
Conacul a fost construit pe cel mai înalt deal de pe malul Oltului, pentru ca boierul să vadă de acolo cu binoclul cealaltă clădire a sa, aflată în Piatra Olt, la câţiva kilometri depărtare. Avea peste 15 încăperi şi era dovadă vie că Oltenia era o regiune bogată, cu profituri importante din agricultură.
Deşi clădirea a fost retrocedată cu toate cele 7 hectare de proprietate, nimic nu s-a schimbat.
La căţiva kilometri departare, un alt conac zace în stare avansată de degradere. Conacul din comuna Strejeşti a aparţinut familiei de boieri Dârvari şi a fost construit la jumătatea secolului al XIX-lea.
Clădirea păstra vie amintirea familiei Buzescu, apropiată domnitorului Mihai Viteazul şi înrudită cu boierii Dârvari. Până să fie retrocedat în 2011, conacul a fost vandalizat de hoţi.
Acum, proprietarii caută finanţare pentru a-l restaura şi pentru a-i redea frumuseţea de altă dată. În aceeaşi situaţie sunt alte peste 10 conace monument istoric din Olt. Numărul lor a fost mult mai mare, însă multe au fost rase de pe faţa pământului.
„Perioada cea mai neagră pentru conacele boiereşti din judeţul Olt a fost 1991 - 1992, când nu exista o lege a patrimoniului”, a precizat Gheorghe Iorga, reprezentant Direcţia Judeţeană de Cultură Olt
„Ele sunt şi un segment din istoria socială, politică. Păstreză între zidurile lor amintirea unor familii, a unor oameni”, a spus Aurelia Grosu, şef secţie Muzeul Judeţean Olt.
Însă dacă cei responsabili nu vor împiedica furturile, rămăşitele burgheziei din perioada monarhiei vor disparea pentru totdeauna.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
