Pas simbolic în direcția suspendării președintelui Iohannis

La propunerea lui Călin Popescu Tăriceanu, actuala majoritate parlamentară a adoptat o declarație în care sunt acuzați de „subminare a rolului și prestigiului” Legislativului președintele României, Consiliul Superior al Magistraturii și procurorul-general. Deloc întâmplător, în declarație se vorbește despre „abuzul de drept” al președintelui, despre judecățile „neconstituționale și inacceptabile” ale acestuia și despre acțiunile sale de a uzurpa „ilegal și abuziv” drepturile Parlamentului. Dacă PSD și ALDE vor ajunge în punctul declanșării procedurii de suspendare a lui Klaus Iohannis, pasul făcut astăzi le va fi de un real folos.

De ani buni, Parlamentul este într-un veritabil picaj în ceea ce privește încrederea populației. Și, tot de ani buni, rolul său este subminat, constant, de mai toate Guvernele care s-au perindat și care au abuzat de ordonanțe de urgență. Cum se explică, atunci, ambiția Parlamentului de a adopta tocmai acum o declarație de reafirmare a prestigiului său? Cu siguranță nu prin dorința nevinovată și plină de bune intenții a lui Tăriceanu și Dragnea de a apăra instituția pe care o conduc.

Mai degrabă, acțiunea de astăzi trebuie privită din altă perspectivă: cea a avertismentelor, repetate și răspicate, că PSD și ALDE sunt dispuse să recurgă la suspendarea lui Klaus Iohannis. Când? Fie când liderii celor două partide vor fi total siguri de reușită, fie când vor fi încolțiți dincolo de orice scăpare. 

Ideea suspendării președintelui Iohannis nu este tocmai nouă. Periodic, ea revine în mintea liderilor PSD-ALDE, mai ales atunci când văd că unele jocuri nu le ies tocmai cum vor. După cele două suspendări ale lui Traian Băsescu, au învățat că suspendarea, dacă nu îl cumințește total pe șeful statului, măcar îl ține ocupat o vreme. Plus că, împachetată cum trebuie pe canalele media prietene, suspendarea prinde bine și la electorat, artizanii acesteia putând poza în apărătorii statului de drept, ai ordinii constituționale și așa mai departe.

Ultima dată, Dragnea și Tăriceanu au vorbit de suspendare la sfârșitul anului trecut, când Iohannis le-a refuzat prima propunere de premier. Atunci, din partea UDMR, partener al coaliției, a venit un „nu” ferm, iar lucrurile s-au așezat odată acceptat Sorin Grindeanu.

Între timp, s-au întâmplat mai multe lucruri, iar povestea OUG 13 le-a cam explodat în față liderilor PSD-ALDE, făcând ca, în ciuda avalanșei de promisiuni „vom da”, „vom crește”, „vom face”, străzile să răsune de cereri de demisie și sloganuri pe care mulți din sediul din Kiseleff le-ar fi vrut uitate.

PSD și ALDE mai au suficiente „gloanțe” pe țeavă împotriva luptei anticorupție și întru spălarea propriilor corupți și speră să le poată trage cu cât mai puțin zgomot, dacă nu în liniște totală.

Strada, pentru ei, nu există. Au comunicat acest lucru în fel și chip. Strada este manipulată, mințită și chiar mincinoasă (vezi doar cea mai recentă declarație a senatorului PSD Șerban Nicolae), cei care protestează împotriva Guvernului Grindeanu și/sau pentru susținerea DNA sunt „complet cretini”, vor dezbinarea țării, împiedică Executivul să îndeplinească cel mai bun program de guvernare imaginat vreodată, etc.

Singurii care reprezintă cu adevărat voința societății sunt ei, parlamentarii. În frunte cu Dragnea și Tăriceanu, cu tot cu dosarele lor penale. Acest lucru este repetat obsesiv și în declarația adoptată astăzi: „Parlamentul reprezintă societatea românească cu toate componentele ei”, „Parlamentul oglindește voința societății”, „Parlamentul este singurul reprezentant constituțional al întregii societăți”, „Opinia structurată și legată a societății românești este exprimată în mod legitim și cu exclusivitate de Parlament”.

Pe cale de consecință, „părerile președintelui României, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public sunt opinii particulare și parțiale”, concluzionează liderii PSD-ALDE în declarația adoptată astăzi de cele două Camere reunite.

Deci, Klaus Iohannis, Augustin Lazăr și reprezentanții CSM ar face bine să fie atenți de acum înainte. Să-și vadă de pătrățica lor bine delimitată și să nu se mai bage peste ceea ce adoptă Guvernul și Parlamentul, indiferent de efectele pe care le-ar putea avea acțiunile lor.

Dacă în privința CSM lucrurile sunt mai complicate, în ceea ce-i privește pe procurorul-general și pe șeful statului, e ceva mai simplu. Primul este numit de președintele României, dar la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM. Al doilea, șeful statului, poate fi încurcat cu o suspendare, dacă nu chiar scos definitiv din joc cu o demitere.

Și uite așa, ajungem iar la textul declarației de astăzi. Iohannis a comis „un abuz de drept”, recurgând la sesizarea fără temei a Curții Constituționale doar în scopul blocării unui proces politic democratic, Iohannis a emis judecăți „neconstituționale și inacceptabile” la adresa unor decizii și activități ale Guvernului, Iohannis a uzurpat „ilegal și abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere”. Nu este suficient de clar? Să vedem atunci și ce au zis în plenul reunit reprezentanții actualei puteri: Iohannis a încercat „să răstoarne rezultatul alegerilor, parcă repetând scenariul din 2012” (Călin Popescu Tăriceanu), președintele este „jucător-arbitru” (Eugen Nicolicea).

Să vedem acum și ce spune Constituția referitor la suspendarea din funcție a șefului statului. „În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale”, se scrie la art. 95 alin 1. Or, încălcarea Constituției tocmai a fost constatată și parafată prin votul din Parlament. Adică, una e să strige Dragnea, Tăriceanu și alții, prin studiourile diferitelor televiziuni, că președintele a încălcat Constituția și alta e să apară acest lucru negru pe alb, într-o declarație purtând antetul Parlamentului.

Iar, în caz că procedura suspendării ar fi demarată, iar demersul președintelui în cazul OUG 13 ar fi inventariat printre acuze, este ușor de imaginat ce vor spune magistrații constituționali conduși de social-democratul Valer Dorneanu.

Și, în final, să remarcăm un detaliu și o coincidență.

Detaliul: zilele trecute, ex-ministrul UDMR Laszlo Borbely a fost numit consilier de stat în cadrul cabinetului prim-ministrului Grindeanu, în timp ce, în Parlament, protocolul de colaborare PSD-ALDE-UDMR funcționează ca uns, în special când este vorba de Legea grațierii și alte proiecte prin care se acordă tot felul de bonificații condamnaților.

Apoi, coincidența: Parlamentul a adoptat declarația de înfierare a lui Iohannis pe 8 martie, adică fix data până la care unul din instrumentele de propagandă ale Kremlinului spunea că poate fi finalizată procedura suspendării și demiterii președintelui României.