La 18 luni după Colectiv | Candidat penal? Și ce relevanță are?
Cu o majoritate zdrobitoare, Comisia juridică a Senatului a respins, marți, un proiect ce ar fi putut duce la responsabilizarea clasei politice și la împuținarea cazurilor în care, la câteva luni după alegerile locale, să fie nevoie de un alt scrutin din cauză că primarii sunt condamnați cu executare. Dincolo de respingerea proiectului de lege, relevant este modul sfidător, gen „altă întrebare?”, în care este tratat, la un an și jumătate de la tragedia Colectiv, subiectul corupției.
Comisia juridică a Senatului, condusă de Șerban Nicolae, a respins, cu șapte voturi contra trei, un proiect de modificare a Legii nr. 115/2015 pentru alegerea administrației publice locale. În esență, proiectul ar fi adus două modificări importante. Pe de o parte, i-ar fi obligat pe candidații la funcțiile de primar, consilier local ori județean să depună o declarație pe propria răspundere cu privire la calitatea de suspect sau inculpat în dosare penale, respectiv la situațiile de incompatibilitate ori conflict de interese. Totodată, dacă era cazul, aceștia ar fi trebuit să precizeze infracțiunile pentru care sunt urmăriți penal și stadiul dosarului. Pe de altă parte, dacă funcția de primar s-ar fi vacantat ca urmare a condamnării în dosarul aflat pe rol în momentul candidaturii, respectivul candidat ar fi trebuit, în solidar cu partidul sau alianța care l-a susținut, să suporte toate costurile generate de organizarea alegerilor anticipate.
Proiectul a fost depus în iunie 2016, adică după alegerile locale, de patru deputați la momentul respectiv independenți, iar în februarie 2017 a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Cu unele observații și recomandări de reformulare a textelor, Guvernul Cioloș s-a arătat favorabil propunerii legislative.
Senatorii PSD-ALDE au desființat însă, rapid, proiectul, catalogându-l drept „neconstituțional” și „nedemocratic”. Iar întrebarea care a revenit obsedant pe parcursul scurtei dezbateri, ori de câte ori se vorbea despre candidați penali și numărul în creștere al acestora, a fost: „Și ce relevanță are?”.
Ar fi avut o relevanță dacă ne uităm că, la alegerile locale trecute, un sfert din marile primării au fost câștigate de candidați cu dosare penale în diferite stadii. Între timp, unii au fost avansați în funcții ministeriale, alții au ajuns după gratii, urmând să se organizeze alegeri parțiale.
Dar, și social-democrații au dreptatea lor, când vorbesc despre lipsa relevanței. Atât de mult a degenerat discursul politicienilor pe tema corupției și atât de negru este palmaresul actualei puteri, încât respingerea unui proiect de genul celui descris chiar nu mai are relevanță. Este o nimica toată. Ca un pahar de apă turnat în mijlocul unei viituri.
Discrepanța între momentul noiembrie 2015 și primele luni ale anului 2017 este imensă. Atunci, liderii politici, în frunte cu Liviu Dragnea, se întreceau în a vorbi despre coduri de integritate, despre criterii dure pe care trebuie să le îndeplinească cei care vor să candideze, ca răspuns la protestele împotriva clasei politice și a corupției. În 2017, nu doar că Liviu Dragnea, condamnat definitiv într-un dosar penal, este președintele Camerei Deputaților și de puțin a ratat funcția de premier, dar vedem cum acesta se pregătește tot mai intens pentru o candidatură la președinție.
Atunci, în ziua în care Ponta a demisionat, Liviu Dragnea declara: „Noi ne-am asumat împreună niște principii la Congres, am stabilit atunci că producem o ruptură totală de trecut, care înseamnă și o ruptură totală de vechiul model de a face politică. Am stabilit că facem o politică pentru oameni și a face politică pentru oameni înseamnă că nu trebuie să fii surd sau orb atunci când oamenii își strigă nemulțumirea în stradă”. Acum, în 2017, avem OUG 13, jignirea a sute de mii de români care și-au strigat nemulțumirea în stradă, înfierarea multinaționalelor și a partenerilor UE și multe, multe altele. Avem, cu alte cuvinte, o încrâncenată ofensivă a PSD-ALDE, ai cărei lideri nici măcar nu mai mimează că i-ar interesa democrația și binele poporului, ci ne arată, zilnic și fără perdea, că vor să conducă tot. Cu orice preț.
Redăm, în continuare, dezbaterile de astăzi din Comisia juridică:
„George-Edward Dircă (USR): Cred că este o inițiativă bună, care merită avută în vedere. Consider că e important ca alegătorii să cunoască încă de la început mai multe date cu privire la persoanele care sunt înscrise pe liste și propuse să candideze pentru diferite funcții. (...)
Șerban Nicolae (PSD): Tocmai dumneavoastră faceți propunerea asta? E profund neconstituțional.
George-Edward Dircă (USR): De ce? Este doar o declarație în care ne spune dacă este sau nu urmărit și pentru ce fel de fapte.
Șerban Nicolae (PSD): Și ce relevanță are?
George-Edward Dircă (USR): Nu îngrădește dreptul de a participa în alegeri, nu îngrădește dreptul de a fi ales.
Șerban Nicolae (PSD): Eu cunosc un prezumtiv candidat la funcția de primar general al Capitalei, care a fost fix în această situație. Nu-l obliga legea, în schimb, practica comunicatelor de presă a făcut să se aducă la cunoștință în mod insistent faptul că este urmărit penal și, mai ales, în legătură chiar cu campania. Ulterior, a fost achitat de instanță și, practic, am câștigat o eliminare din competiție. Nu cred că ar fi câștigat oricum, dar ideea este dacă democrația poate funcționa în asemenea condiții. Și care e relevanța, repet? (...)
Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL): Pe lângă partea informativă, care face bine unei sănătăți electorale, cred că mai are o prevedere care este cel puțin interesantă și care, cred, că ar putea fi foarte bine primită. În speță, dacă o persoană care își depune candidatura are calitatea de suspect sau calitatea de inculpat, și care, totuși, este aleasă, dar își pierde mandatul, generând alegeri anticipate pentru funcția de primar, persoana respectivă, în solidar cu partidul care a propus-o, suportă costurile alegerile următoare. Eu cred că este o dovadă de respect față de banii cetățenilor (...) Proiectul nu dăunează în niciun fel. Dacă tu te crezi nevinovat, urmează să fii achitat, fiind achitat, nu se întâmplă absolut nimic. Dacă nu ai fost achitat, înseamnă că erai vinovat și, din punctul ăsta de vedere, ai indus electoratul în eroare. Este și o formă de responsabilizare a partidelor, pentru că un partid, dacă știe că promovând un candidat care are probleme, și lucrurile pot ieși prost, nu înseamnă că nu îl poate susține, plătește costul alegerilor. Scăpăm de niște partide care nu pot plăti și curățim viața politică românească.
Șerban Nicolae (PSD): (...) Niciun partid din România nu și-ar putea asuma plata organizării alegerilor.
Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL): De ce?
Șerban Nicolae (PSD): Din motive de resurse financiare.
Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL): Atunci, și-ar asuma o politică corectă de eliminare a riscurilor.
Șerban Nicolae (PSD): Nu, nu. Mie mi se pare că o asemenea formulă este profund nedemocratică. Haideți să o facem mai simplu: Dați-mi un exemplu în lume unde funcționează. (...) Și la ce ar folosi? Dați-mi un text de lege dintr-o țară din lume - nu din UE, din lume - unde funcționează un asemenea sistem.
Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL): Dați-mi un exemplu unde funcționează Agenția Națională de Integritate și atunci vă dau și eu unul.
Șerban Nicolae (PSD): Și propuneți să o desființăm?
Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL): Nu, nu propun, din contră. Propun să fim originali.
Șerban Nicolae (PSD): Eu v-am rugat să-mi dați o normă care funcționează ca să ne justifice de ce ar trebui să facem (...)
Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL): În nicio țară, probabil, din lume, nu există o pondere atât de mare a persoanelor care au calitate de suspect sau inculpat pe listele electorale.
Șerban Nicolae (PSD): Aveți cifrele statistice? (...) Și dacă dați exemplul României cu atâta insistență, vă rog bazați-vă pe cifre. Altminteri nu faceți decât să insistați asupra aceleiași anateme, potrivit căreia doar în România clasa politică este foarte coruptă.
Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL): Vreți să vă dau câte un candidat, cel puțin, la fiecare municipiu reședință de județ care a candidat într-o situație de suspect sau inculpat?
Șerban Nicolae (PSD): Așa, și care e relevanța?”
