Fenomenul Bitcoin explicat

Descoperirea sistemului din spatele criptomonedelor se va dovedi, cel mai probabil, la fel de importantă ca apariția internetului. Dar faptul că Bitcoin, prima monedă digitală, a crescut de la 1.000 de euro la începutul lui 2017 la peste 14.000 de euro în decembrie ține în mare parte de psihologie: există cerere.

Mulți investitori în Bitcoin s-au îmbogățit, dar pare să se creeze o bulă care va exploda cândva. Laureatul Nobel J. Stiglitz crede că moneda ar trebui intrezisă. Mai mult, sistemul din spatele Bitcoin are dezavantajul de a consuma foarte multă electricitate.  

De ce fascinează Bitcoin?

Are la bază cea mai complicată tehnologie de criptare care elimină băncile, guvernele sau orice structură centralizată din schema tranzacțiilor financiare, cu niște costuri minimale pentru utilizator și siguranță maximă.

Trimiterea unei sume de bani ar putea deveni la fel de facilă ca trimiterea unui e-mail (doar că aproape imposibil de hackuit). Asta înseamnă că poate schimba în mod fundamental sistemul financiar și nu numai, la fel cum internetul a modificat atât de multe aspecte ale vieții—ceea ce era imposibil de prezis acum 25 de ani.

Cum funcționează Bitcoin?

Se bazează pe tehnologia blockchain, care reprezintă un registru digital al tranzacțiilor, astfel încât aceste tranzacții nu sunt verificate de o bancă, ci de toți utilizatorii înscriși în sistemul blockchain.

În momentul în care utilizatorul face o plată, computerele conectate în rețeaua Bitcoin de “mineri” trebuie să afle răspunsul la un puzzle criptografic unic, generat pentru această tranzacție. Pe aceste calculatoare, deținute în special de companii (un computer obișnuit nu prea mai poate participa la minerit cu rezultate pe plus, fiindcă e nevoie de o putere de calcul foarte mare) sunt instalate softuri care rezolvă “ghicitoarea” prin încercări succesive. Îi spun “ghicitoare” fiindcă nu este vreo problemă matematică complicată, ci un număr hexadecimal, cu 64 de caractere (care arată cam așa: 0000000000000000057daa708cf0130d95e27c5819203e9f967ac56e4df598ee). Câștigă calculatorul care nimerește primul un număr egal sau mai mic cu acesta.

Rezolvarea poate dura de la câteva minute la câteva ore, dar în general ia cam 10 minute. Utilizatorul care a găsit răspunsul primește o recompensă în Bitcoin — așa se generează monedă nouă și se adaugă un nou “bloc” în acest registru care se extinde continuu (blockchain). Răspunsul este verificat în tot blockchainul și apoi este aprobată tranzacția. Faptul că găsirea soluției este aleatoare și complet decentralizată face atât de sigur sistemul blockchain.

De ce a explodat valoarea Bitcoin?

Valoarea atribuită Bitcoin ține de psihologie, de speranțe legate de viitorul acestuia. Prețul a crescut datorită interesului, alimentat în mare parte de faptul că instituții financiare cu tradiție au anunțat că îl vor tranzacționa. În plus, a crescut numărul de magazine online care acceptă plata cu Bitcoin (de exemplu Microsoft, Overstock). Deși există și alte monede digitale, Bitcoin are avantajul pionieratului și de a fi cea mai cunoscută criptomodenă.

Cum a apărut Bitcoin?

Sistemul a fost creat de un autor necunoscut, sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, care a publicat în 2008 conceptul și a lansat Bitcoin un an mai târziu. Tehnologia  a devenit populară prin 2011, când un Bitcoin a atins valoarea unui dolar. În același an, Nakamoto a ieșit din comunitatea Bitcoin și i-a pasat responsabilitatea lui Gavin Andresen. Nici Nakamoto, nici Fundația Bitcoin nu dețin patentul asupra tehnologiei—aceasta este open-source (gratuită, disponibilă oricui).

Numărul maxim de Bitcoin este oprit la 21 milioane, iar până acum au fost minați și puși în circulație peste 16 milioane. Cu cât se apropie de numărul finit, cu atât scade recompensa pentru “minarea” de Bitcoin: la începuturi, prin 2009, minarea unui bloc aducea 50 BTC (la valoarea BTC de azi ar echivala cu 700.000 dolari); acum aduce în jur de 12 BTC. Nu doar că scade recompensa, dar crește și dificultatea de minare: dacă inițial putea fi făcută de pe un computer obișnuit, acum e nevoie de o forță de procesare mult mai mare, așa că minarea are loc în general în ferme de computere deținute de companii.

Cât de sigure sunt tranzacțiile cu Bitcoin?

Sistemul de blockchain public este aproape imposibil de hackuit — practic ar trebui ca cineva să preia controlul a cel puțin 50% din rețea, ceea ce ar presupune apariția unui sistem de criptografie cuantică nedetectată —  improbabil în practică, cel puțin în viitorul apropiat. Există însă vulnerabilități la instituțiile de tranzacționare (exchange), deja două foarte mari au fost distruse de hackeri, cu pierderi de sute de milioane de dolari.

Unde mai poate fi aplicată tehnologia blockchain?

Deja tehnologia este folosită pentru a evita costurile mari de tranzacții ale băncilor. Compania sud coreană Bluepan ajută muncitorii imigranți din Coreea de Sud să trimită ieftin banii acasă în Filipine și China—spune că au procesat peste 65 de milioane de dolari în ultimii doi ani.

Fiind o tehnologie atât de sigură, ar putea avea și aplicații, într-o sumedenie de domenii. Spre exemplu în cazul votului (să nu mai poată fi fraudat) sau ca mecanism care să ne autentifice identitatea în spațiul digital (sistem necesar care încă nu există).

Care sunt marile probleme ale Bitcoin?

Una dintre cele mai mari probleme la nivel global este că minarea Bitcoin consumă extrem de multă energie: în prezent, cât toată Irlanda; altfel spus, fiecare bitcoin minat consumă cât media a nouă case americane. Iar consumul este în creștere, fiindcă minarea devine mai dificilă în timp. Având în vedere schimbările climatice și lipsa unei reacții pe măsură a guvernelor naționale, consumul asociat cu Bitcoin contribuie masiv la problemă.

Alte probleme țin de dificultatea de a face tranzacții (încă durează prea mult) și de faptul că este folosit ca monedă în cazuri de răscumpărare (fiindcă poate fi anonimizat).

Foarte mulți economiști celebri au lansat și lansează avertismente împotriva investiților în Bitcoin. Cu toate astea, valoarea a continuat să crească până acum.

Despre autoare: Laura Ștefănuț este jurnalistă, colaboratoare Digi24 și a presei internaționale.