Ce vizităm anul acesta? De ce nu România?
Cu ocazia popularizării pe internet a știrilor și glumelor referitoare la petrecerea unor miliardari din lumea întreagă la Castelul Bran, vă propun să vorbim despre realitatea turismului din România.
Înainte să începem: eu sunt din Iași și, dacă Elon Musk se hotărăște totuși să vină în țară, îi recomand să ia în considerare o petrecere pentru a sărbători achiziția Twitter la Castelul Sturdza de la Miclăușeni, o expoziție Tesla la Palatul Culturii din Iași si o plimbare cu sateliții SpaceX la Podgoriile Cotnari.
Potrivit statisticilor, numărul turiștilor străini, miliardari sau nu, care aleg România ca destinație de vacanță este în scădere. La fel, și turismul intern. În condițiile în care țara noastră are așa de multe de oferit: peisaje montane excepționale, litoral și deltă, arhitectură diversă, tradiții și cultură bogată, ne întrebam oare care este problema? De ce este România o destinație turistică mai puțin atractivă?
Pe litoralul Marii Negre, numărul de turiști a scăzut semnificativ anul acesta din cauza prețurilor extrem de mari. Prețurile la cazare au crescut cu 15%, cele de la mâncare au crescut cu 10-15%, iar numărul turiștilor a scăzut cu 30%. Un weekend de petrecere la preț de o săptămână în regim all-inclusive în Turcia nu mai merită doar pentru un check-in în renumitele cluburi.
La munte, în lipsă de trasee bine marcate și rute accesibile, cifrele sunt și ele în scădere. Nici să te rătăcești prin munți, nici să stai jumătate de zi în trafic pe Valea Prahovei nu mai este atractiv.
În ciuda faptului că zona montană a României era adesea vizitată de către cetățeni străini, numărul acestora a fost de trei ori mai mic anul acesta, în comparație cu 2019. Delta Dunării, o altă destinație de top, înregistrează scăderi de la un milion de vizitatori înainte de pandemie la doar 35.000 anul acesta. Destinații precum Maramureșul au suferit o scădere de până la 70% în anumite perioade. Capitala este singura destinație în creștere din punct de vedere al numărului de turiști. Deși nu semnificativ, 25% mai mulți turiști aleg Bucureștiul în 2022, comparativ cu 2019, datorită evenimentelor, festivalurilor și a obiectivelor turistice.
Desigur, luăm în considerare și cei doi ani de pandemie și procesul de revitalizare prin care turismul trebuie să treacă. Cu toate acestea, aeroporturile europene sunt pline de turiști. Unde se duc aceștia? Nu în România. Inclusiv cetățenii români preferă destinații internaționale.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Motivele variază. De multe ori, este vorba despre prețuri. Alteori, chiar dacă diferența de preț nu este mare, rațiunea este simplă.
Pentru miliardarii lumii, este atractiv să viziteze țara noastră și să aterizeze elicopterul la destinație. Pentru noi, să vedem aceeași lipsă de organizare din viața de zi cu zi sub formă de lipsă a infrastructurii, clădiri neîntreținute și alte astfel de elemente este ceva de care fugim.
Pentru a putea fi competitivă pe piața turismului, trebuie să ne îmbunătățim din două puncte de vedere. Primul este să avem ce să le oferim turiștilor, români sau străini. Al doilea, să îi și convingem că avem ce să le oferim. Este foarte important pentru țara noastră să atragă cât mai mulți turiști, ceea ce poate avea un impact major asupra economiei.
Pasul zero a fost faptul că sectorul de turism a fost declarat un domeniu strategic al economiei naționale. Acum că am stabilit importanța turismului și în mod oficial, trebuie să vorbim despre următoarea etapă, adoptarea reformei Organizațiilor de Management al Destinațiilor. Toate noile structuri care vor fi dezvoltate la diferite nivele, de la local la național, sunt cele care au misiunea de a promova România turistică la cel mai înalt standard. Sună bine?
Surpriză, ținta aceasta există deja de 30 de ani. Lipsa de organizare din materie se resimte. Nu investim suficient. Lăsând la o parte infrastructura pe care ne-o dorim oricum în viața de zi cu zi, aici este vorba și despre infrastructura specifică turismului. Ca de exemplu, indicatoarele turistice brune. Acestea au fost un subiect de discuție atunci când blocau indicatoare rutiere sau când firmele private profitau de posibilitatea de a își amplasa un astfel de indicator. Important este că există, dar că nu ne bazăm pe ele.
Ipotetic, dacă reușim să punem infrastructura la punct până mâine, tot nu avem o strategie adecvată pentru a promova turismul - atât intern, cât și pentru cetățenii străini. Inițiative în această materie sunt puține, în ciuda faptului că o astfel de investiție ar putea fi foarte rentabilă pentru România. Când vine vorba de promovare a României și a atracțiilor turistice, cea mai simplă investiție la care ne putem gândi este un site. Apoi, observăm lipsa acestuia și ne mulțumim cu rețelele de socializare, care promovează drumurile mai puțin bătătorite din țara noastră.
Foarte important este și ca România să fie prezentă la târgurile și expozițiile turistice internaționale cu un plan de marketing bine pus la punct. Mai țineți minte poza de la Târgul de Turism de la New York 2022, unde standul României era format dintr-o perdea neagră cu cinci poze lipite și o masă cu un laptop? Ei bine, asta rezolvă misterul lipsei turiștilor străini... sunt la standul care nu arată de parcă reprezentanții și-ar fi pierdut bagajele la aeroport.
Nu trebuie să uităm nici de promovarea turismului intern. Din păcate, aici nu mai este vorba despre poze și promisiuni. Avem nevoie de infrastructură mai bună și stațiuni modernizate. Avem nevoie ca industria HoReCa să primească sprijinul care se poate dovedi vital în contextul inflației și al crizei energetice. Cu alte cuvinte, avem nevoie de un studiu, un plan și acțiune.
Până nu vom avea investiții serioase în domeniu, este de înțeles de ce mulți dintre români aleg și vor alege în continuare destinații de vacanță internaționale. Sper doar să nu uităm niciodată valoarea adevărată pe care o avem aici, acasă, în România, și să mai vizităm uneori și obiectivele noastre turistice, adesea abandonate de stat.
