Arhiva medievală a României a fost digitalizată
Documente scrise de Vlad Ţepeş, cea mai veche scrisoare în limba română şi actele prin care Mircea cel Bătrân a făcut donaţiile către Mănăstirile Cozia şi Tismana! Sunt câteva din cele 55.000 de manuscrise din perioada medievală care au fost scanate şi acum sunt accesibile online, gratuit, pentru toţi cei care vor să le studieze. Toate fac parte din prima bază de date digitalizată din România, cu documente din Arhivele Naţionale. Proiectul a fost realizat de Universitatea Bucureşti în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Marius Diaconescu, coordonatorul proiectului: Pentru a căuta documentele care ne interesează în baza de date arhivamedievala.ro avem instrumente de căutare fie simple, fie combinate sau căutare avansată. Căutăm un domnitor. Vlad Ţepeş, de exemplu, şi automat apare o listă cu documente din care putem selecta ceea ce ne interesează. Avem o scrisoare în care Vlad Ţepes îi informează pe braşoveni că Iancu de Hunedoara a fost înfrânt în 1448 la Kosovo Polje.
Documentele medievale pot fi accesate gratuit de oricine este contectat la internet. Fiecare manuscris scanat are alături şi informaţii despre emitent şi un mic rezumat.
Marius Diaconescu: Vom cunoaşte mult mai bine istoria medievală. Vom cunoaşte atât istorie politică, istorie socială sau economică, vom cunoaşte ce a însemnat viaţa cotidiană, adică o istorie a mentalităţilor.
Pentru alcătuirea bazei de date au lucrat 10 specialişti de la Facultăţile de Istorie din Bucureşti şi Cluj. Printre ei, Rebeca Dologa, care în lucrarea sa de doctorat tratează un subiect legat de perioada medievală.
Rebeca Dologa: Pentru mine personal este şi mai important deoarece îmi aduce mai aproape materialul de lucru, documentele pe care lucrez efectiv, care mă interesează, documente inedite pe care nu le-am găsit publicate.
Online poate fi găsit şi cel mai vechi document în limba română - Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către Benckner Iohann. Toate documentele scanate au fost luate din Arhiva Naţională a României. Înainte de această etapă, 1.000 dintre manuscrise au fost restaurate.
Claudiu Turcitu, şef arhiva medievală: O primă etapă a fost cea de identificare a documentelor, identificare îngreunată pe de o parte de limbile de cancelarie, atât documentele scrise în slavonă, în greacă, în turco-osmană, in latină. Dar identificarea lor la nivelul structurilor arhivelor naţionale pe intreg teritoriul României de azi a fost destul de dificilă, pentru că evidenţele şi inventarele existente la sălile de studiu nu înregistrează de fiecare dată totalitatea acestor documente.
80% din documentele arhivei sunt în limba latină. 10 la sută în slavonă şi română, iar 10 la sută în alte limbi. Arhiva medievală digitalizată a costat aproape 4 milioane de lei, din care peste 85% sunt bani norvegieni nerambursabili.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
