Exclusiv Remus Ștefureac, CEO INSCOP Research, la Interivurile Digi24.ro: AUR și SOS au 30% susținere. Nu toți românii sunt fanii extremiștilor

Remus Ștefureac, CEO INSCOP Research, a vorbit la Interiviurile Digi24.ro despre ascensiunea partidelor extremiste, dar și despre cum arată oferta politică pentru super-anul electorale 2024. „Nu aș vrea să înțelegem că brusc toți românii au ajuns fani ai partidelor extremiste. Pentru că dincolo de 25-30%, România este mult mai mare. Sunt 70% dintre români care rezonează la mesajele constructive”, a spus Ștefureac. Acesta a explicat și cum calculele electorale pe care și le fac partidele în legătură cu comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale ar putea fi date peste cap.

Geoană, despre anunțurile lui Macron

Ambasadorul Canadei: România nu trebuie să se considere o țară mică în fața unei amenințări mari

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 3 mai

Nicușor Dan nu vrea să aibă o dezbatere cu Sebastian Burduja

Burduja: Nicușor Dan nu e un om de dialog

Momentul în care craterul din Slănic Prahova se adâncește

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 2 mai

Ce s-a descoperit la analize

Reacția unui bărbat venit din Cehia la o terasă în România

Principalele declarații:

• Nu este surprinzătoare ascensiunea Dianei Șoșoacă. În tot ceea ce facem noi încercăm să prezentăm transparent cât mai multe date. În perioada 2021-2022 noi am publicat în mod detaliat, un proiect de cercetare sociologică cu privire la ascensiunea populismului, extremismului. Atunci spuneam că potențialul de creștere al acestei zone părea a fi spre 30%. Foarte mulți au fost sceptici.
• AUR și SOS au o creștere constantă, iar cei doi lideri măsurați, Simion și Șoșoacă, au între 30 și 35% susținere. Sunt și niște explicații. Ascensiunea nu este izolată doar în România. Vedem discursul populist cu succes în Franța, Germania, Italia. Brexitul este o lecție a acestui tip de manipulare. 
• În România sunt și cauze obiective interne. Am avut 10-15, chiar și 20% pe acest filon populist. Acum pare ceva mai mare pentru că Europa vine după o succesiune de crize. O criză pandemică care a alimentat conspirații, apoi o criză economică, inflație, o criză energetică. De fiecare dată în criză economică discursul de tip populist crește. Am trecut și trece printr-o criză de securitate care alimentează multe frici, temeri.
• Nu aș vrea însă să înțelegem că brusc toți românii au ajuns fani ai partidelor extremiste. Pentru că dincolo de 25-30%, România este mult mai mare. Sunt 70% dintre români care rezonează la mesajele constructive. 
• Am mai avut dovezi în trecut că românii, când simt excese, reacționează. Cred în capacitatea românilor de a lua atitudine. Au nevoie și de repere de credibilitate la care să reacționeze. Trebuie să lansăm în spațiul public dezbateri corecte, oneste. 
• Riscul ascensiunii acestor forțe extremiste este unul real atât timp cât partidele nu vin cu lideri credibili. Pe fondul abenteismului la vot, electoratul acestor partide are capacitatea de a se mobiliza mai bine. Responsabilitatea ține de întreagă societate.
• România a cunoscut 50 de ani de comunism sub tancurile sovietice, nu cred că vrem să ne întoarcem acolo. 
• E de datoria celorlalte partide să vină nu doar cu soluții, dar și cu răbdare în a explica ce înseamnă extremism și ce ar înseamna să fim din nou sub sfera de influență a Rusiei. Doar dacă ne uităm în jurul nostru și vedem starea de incertitudine în care a trăit Ucraina în ultimii 30 de ani. 
• Cred că și PSD și PNL și USR sunt partide serioase care au resursă umană inteligentă încât să proiecteze avantajele apartenenței noastre la spațiul euro-antlantice dar fără efuziuni patriotarde, fără isterii. Avem doar o ultraminoritate care rezonează la mesaje ultra-radicale. Rusia prezintă încredere doar în rândul a 7% dintre români. Restul nu au. 
• Mesajele BOR nu sunt pe o line pro-rusă. Biserica Ortodoxă este  conectată la euroatlantism. Sigur, își apără niște valori tradiționale, dar nu defilează cu steagul patriarhiei ruse sub nicio formă, chiar dimpotrivă.
• Din acest punct de vedere, sigur că partidele extremiste utilizează cartea religioasă mai câștigă câteva voturi, dar nu atât de multe.
• Și în Germania există o nostalgie după comunism, dar și în cazul României există explicații. Mulți rezonează cu perioada tinereții, tinerii sunt influențați de ceea ce li s-a spus, cu locurile de muncă. Dar să nu ne închipuim că dacă mâine se înființează un partid comunist va obține 50% dintre voturi. 
• Riscul major legat de ascensiunea discursului populist este legat de un fel de conveniență a partidelor mari care cred că în felul acesta ar putea să câștige nu știu ce competiție.
• Dacă ar candida doar președinții de partide, există posibilitate ca în turul doi să intre un candidat al unui partid normal și un candidat extremist. Dar mă astept să fie mai mulți candidați, pentru că sunt alegeri importante. Cred că vom avea o așezare, o coagulare a României democrate și suficientă înțelepciune din partea partidelor să vină cu candidați credibili.
• O comasare (europarlamentare-locale) este posibil ca prim-planul dezbaterii electorale să fie acaparat de această dinamică a subiectelor suveraniste, populiste. În acest sens ne putem trezi cu următorul scenariu: dacă în mod normal AUR nu prea ar obține primari la locale, pe acest fond de comasare s-ar putea ca un candidat la primărie al AUR să beneficieze de plaforma suveranistă, populist. Și atunci ne putem trezi și cu niște primari AUR care pe termen lung va genera o plaforrmă politică mai solidă. 
• Este adevărat că, cel puțin în sondajele de opinii, românii nu resping ideea de comasare.
• Pe rețelele sociale sunt foarte multe instrumente de dezinformare. Se întâmplă și în România, am văzut absurdități răspândite în social media și au devenit subiecte credibile pentru o mare parte a populației. Ne aducem aminte de ideea că prin vaccinare se inoculează cipuri în organism. La un moment dat vreo 30% dintre români credeau asta. Sau vreo 15% credeau că iei virusul de la antenele 5G. Sigur, ulterior au scăzut aceste procente pentru că apare informare. Dar în social media în absența unor filtre, sau că algoritmii favorizau mesajele mai radicale, ne-am trezit cu promovarea excesivă a unor astfel de exagerări. Acest risc există în continuare.