Din Interior
Văd peste tot conspiraţii şi comploturi. Vor să salveze ţara de străini, politicieni, microcip-uri şi carduri de sănătate. Pentru toate problemele au însă soluţii radicale. Un reportaj special „Din|interior” despre cele mai pătimaşe grupuri naţionaliste din România.
30 noiembrie 2016, pădurea Tâncăbeşti, judeţul Ilfov. Câteva zeci de persoane s-au adunat în jurul unei troiţe ridicate la marginea Drumului Naţional 1. Ei sunt legionari declaraţi, deşi mişcarea lor a fost scoasă în afara legii în anul 2015.
Crucea poartă numele lui Corneliu Zelea Codreanu, întemeietorul Mişcării Legionare, asasinat de către autorităţi în acest loc, în anul 1938.
Legionarii vin aici pentru a celebra memoria Căpitanului, a nicacorilor şi decemvirilor, două grupuri de legionari cunoscute pentru asasinatele politice din perioada interbelică.
Parastasul este organizat anual de Şerban Suru, Căpitanul de astăzi al Mişcării Legionare.
Şerban Suru, liderul Mişcării Legionare: Principalele obiective ale Mişcării Legionare din prezent sunt, în primul şi în primul rând, stabilirea adevărului istoric şi, bineînţeles, răspândirea ideilor mişcării legionare, atât cele din trecut, cât şi cele din ziua de astăzi.
Mişcarea Legionară este cea mai cunoscută dintre oganizaţiile de inspiraţie fascistă care au apărut în România după anul 1989.
Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România: Istoria lor a ajuns la un apogeu în perioada interbelică, între cele două războaie mondiale. Cunoaşteţi în toată lumea, în Europa mai ales, ce s-a întâmplat, o puternică criză economică în anii '29-'33. Şi atunci se căutau vinovaţi. Şi laitmotivul vinovaţilor pentru mişcările de extremă-dreapta au fost evreii.
Ce le-a definit ideologia
Deşi s-au bucurat la început de sprijinul unor straluciți intelectuali, legionarii au recurs şi la crime şi asasinate politice. Caracterul naţionalist, mistic religios, violent anticomunist şi antisemit le-a definit ideologia.
Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice: Pentru cei care au nostalgia acestor mişcări salvaţioniste, cred că este util să li se ofere accesul la imagini şi la arhive, ca să înţeleagă ce consecinţe dramatice asupra vieţilor umane produc aceste mişcări cu caracter salvaţionist şi mesianic.
În comunism, legionarii care au refuzat intrarea în partidul unic au fost trimişi pentru ani grei în temniţele politice.
După 1989, Mişcarea Legionară a renăscut cu mai puţină forţă. În prezent mai are câteva sute de adepţi.
Reporter: Suntem în 2016. Mai e relevant să ai pieptul călit de fier şi sufletul de crin?
Şerban Suru: După părerea mea, oricând.
Mişcarea Legionară, în prezent, încearcă să respecte întocmai normele şi metodologia, aşa cum au fost ele stabilite de Corneliu Zelea Codreanu, inclusive ideologia. Bineînţeles că nu e vorba de, aşa cum majoritatea populaţiei crede, de o ideologie extremistă, antisemită, rasistă.
Pentru Şerban Suru şi camazii săi, legionarii rămân adevăraţi eroi naţionali, nedreptăţiţi de istorie şi de interese oculte. Mitologia extremistă se întâlneşte cu vechi teorii ale conspiraţiei.
Șerban Suru: Cred că nu a existat Holocaustul. E credinţa mea. Pot să spun oricând. Mie mi-a apărut în somn sau aievea, m-am trezit brusc, era ora 12.00 noaptea, şi mi-a apărut Căpitanul, în carne şi oase, după care a dispărut, a apărut Mântuitorul, şi mi-a spus. „Şerbane, să nu te-abaţi de la credinţa legionară". E credinţa ta şi nimeni n-are voie să spună: te condamn.
Ce spune legea
Potrivit legii, însă, partizanii Mişcării Legionare riscă pedepse cu închisoarea pentru manifestaţii precum pomenirea din pădure.
Legea 217/2015 pentru modificarea şi completarea OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii:
Art. 4, alin. 1: Confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vedere răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste ori xenofove se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 4, alin. 2: Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Art. 5: Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.
Şerban Suru îşi îndeamnă camarazii să nu-si piarda curajul: Vezi că o lege este nedreaptă şi îţi încalcă morala ta creştină, ai datoria ta, ca creştin să lupţi împotriva ei. Şi, într-un final, dacă n-ai încotro, o-ncalci!Există o lege aşa-numită antilegionară. Nu-mi cereţi să intru în amănunte. Trebuie doar să vă spun un singur lucru: legea este în favoarea noastră. Că sunt grupuri de aşa-zişi persoane care se vor legionari, care nu cunosc legislaţia şi răspândesc zvonuri false. Că există autorităţi care, mai mult sau mai puţin, încearcă să profite de lege şi să o răstălmăcească, asta e cu totul altceva. După cum vedeţi, legea există de peste un an de zile, iar noi suntem aici vii, prezenţi, în uniformă legionară, facem activitate legioanră, facem propagandă legionară şi n-am păţit până în momentul de faţă absolut nimic şi vă garantez că nici nu vom păţi.
Chiar dacă legea sancţionează astfel de manifestaţii, ideologia şi ritualurile legionare rămân în continuare motiv de mândrie în pădurea de la Tâncăbeşti.
Pe 30 noiembrie, organizaţia a mai cooptat trei legionari în „cuibul” ei.
Ilie Zăgrean are 53 de ani şi a venit tocmai din Timişoara pentru a depune jurământul. El vrea să fie legionar ca să facă o lume mai bună.
Ilie Zăgrean: Lupt pentru neamul nostru românesc, pentru patria mea şi, cu tărie şi convingere, cred în Dumnezeu, că-i unul singur pe pământ, care are grijă de noi.
Reporter: De ce spuneţi că luptaţi? Unde anume este lupta şi cu cine?
Ilie Zăgrean: Lupta este...ăăă.. lupta noastră, a Mişcării Legionare. Cum să mă exprim să nu zic greşit... luptăm împotriva a tot ce-i rău pe lumea asta.
Comemorarea Mişcării Legionare are un ecou dramatic pentru alţi români.
Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România: Dacă întreţii flacăra legionarismului, care a fost pătată puternic de latura aceasta de sânge, de ură, de atentate, de teroare, nu poate fi uitată, nu poţi să dai la o parte. Vai ce curaţi sunteţi. Sunteţi ca un cristal. Nu sunteţi cristal. Pentru că purtaţi idei care au dus la ura şi neînţelegerea între oamenii unei ţări.
Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice: În România de astăzi, în mod evident, Mişcarea Legionară nu mai are apelul şi aura din perioada interbelică. Dar ea s-a refugiat în spaţiile virtuale, s-a refugiat în social media, s-a refugiat în anumite spaţii ecleziastice ale Bisericii Ortodoxe, s-a transformat într-un virus care apare în forme aparent paşnice şi benigne. Într-un fel, ea încearcă să se adapteze timpurilor noastre. Dar nu se poate dezbăra de ceea ce înseamnă esenţa MIşcării Legionare, anume etnicismul, fascismul într-un sens larg, xenofobia, antisemitismul, gândirea totalitară.
Legătura cu Biserica Ortodoxă
Mişcarea Legionară nu a fost susţinută niciodată oficial de către Biserica Ortodoxă. Totuşi, ierarhii ortodocşi au fost atraşi de mesajul creştin al legionarilor.
Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice: Din păcate, a existat în perioada interbelică o legătură uneori ombilicală între Biserica Ortodoxă şi mişcările salvaţioniste cu caracter fascist. Este vorba, pe de o parte, despre gândirismul de tip etnocentric al lui Nechifor Crainic şi este, pe de altă parte, vorba de legionarismul în forma sa pură şi dură.
Cuvioşii Mişcării Legionare
La Mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ, legătura dintre Mişcarea Legionară şi credinţa ortodoxă este preţuită ca un testament sfânt. Aşezământul monahal a devenit mai cunoscut după ce au fost făcute publice filmări în care măicuţele îi cântau fostului stareţ Iustin Pârvu imnul „Sfântă tinereţe legionară".
Se întâmpla la aniversarea vârstei de 90 de ani a Părintelui.
Pr. Hariton Negrea, stareţ al mănăstirii Petru Vodă, judeţul Neamţ: A provocat un scandal acel cântec prin raţiunea faptului că nici măicuţele n-au fost atente la acest aspect. Şi, plus de asta, părintele Iustin, dacă a ascultat acea melodie, a ascultat-o nu pentru faptul că s-a dezvoltat o idee extremistă, ci pentru faptul că atunci, în tinereţea aceasta legionară, făceau nişte activităţi filantropice sau activităţi sociale atât de măreţe încât a reprezentat pentru dânşii, la momentul acela, un impuls în plus. A fost adrenalina lor de-atunci
Pr. Visarion Alexa, paroh la Biserica Pogorârea Sfântulu Duh din Bucureşti: A existat în istoria bisericii o perioadă pe care Biserica şi-o asumă. A existat o vogă politică a anilor '30, din care au făcut parte şi membri ai Bisericii. Greşelile acelor oameni, au fost să spun, corectate de biserică, pentru că biserica, repet, nu şi le-a asumat, în sensul ca un mesaj oficial.
La „Petru Vodă", crezul legionar şi cel creştin se identifică. Părintele Iustin Pârvu nu s-a dezis niciodată Căpitan. Ba mai mult, fiind închis el însuşi timp de 16 ani în temniţele comuniste, a dedicat ctitoria mănăstirii camarazilor care au sfârşit în inchisoare. Tot aici sunt onoraţi şi liderii Mişcării Legionare Ion Moţa şi Vasile Marin.
Pr. Hariton Negrea, stareţ al mănăstirii Petru Vodă: Mişcarea Legionară, de la începuturile ei, a avut la bază dragostea de Dumnezeu, dragostea de Biserică, dragostea faţă de români.
Mormântul Părintelui Iustin şi mănăstirea de la Petru Vodă au fost şi rămân un adevărat loc de pelerinaj pentru credincioşi. Aici se găsesc moaştele unuia dintre ideologii Mişcării Legionare, poetul Radu Gyr, dar şi moaştele lui Mihai Viteazul. A fost dorinţa părintelui să renască sentimentul naţional în inima românilor. În anul 2013, când a trecut la cele veşnice, peste 10.000 de credincioşi l-au condus pe ultimul drum.
Pr. Hariton Negrea, stareţ al mănăstirii Petru Vodă: Zona de aici este atât de liniştitoare şi atâta de fericire creează în sufletul omului, că omul vine convins că aici primteşte ceva. Şi, într-adevăr, acel ceva e oferit şi când trăia părintele Iustin, dar şi acum, cînd vin la mormântul părintelui Iustin.
După 1989, s-a construit masiv din mila creştinilor, inclusiv mănăstirea de maici Paltin-Petru Vodă, care găzduieşte şi un laborator de medicamente naturiste, un spital şi un orfelinat.
„Card” și „drac”
În jurul părintelui Iustin şi al ideilor sale a aparut o mişcare cu miză controversată: la Petru Vodă s-au strâns un milion de semnături pentru eliminarea cardului de sănătate. Unul dintre motive: scris invers, cuvântul „card” se citeşte „drac”.
Pr. Hariton Negrea, stareţ al mănăstirii Petru Vodă, judeţul Neamţ: Părintele Iustin nu a mai fost părintele Iustin, el a fost cifră pe un dosar.Pentru că oamenii, prin cardul de sănătate sau dosarul electronic, vor avea înscrise acolo datele personale. Inclusiv calităţi care ţin de partea sangvină, ADN, care ţin de boli prin care a trecut. Gândiţi-vă că o persoană care are o putere financiară mare şi care doreşte un transplant şi care ştie că undeva, pe Terra, persoana care este optimă pentru acest transplant, acea persoană în orice moment poate implicată într-o simulare de accident.
Reporter: Sună ca o teorie a conspiraţiei.
Pr. Hariton Negrea: Este o teorie a conspiraţiei în sensul acesta.
Astfel de mesaje sunt dezbătute şi pe internet, sub patronajul mănăstirii. Adesea, ideile sunt preluate şi distorsionate şi mai mult de alte site-uri fundamentaliste.
Pr. Visarion Alexa, paroh la Biserica Pogorârea Sfântulu Duh din Bucureşti: În momentul în care află lumea despre un mesaj care pleacă din undergroud-ul aşa-zis religios al Bisericii, imediat lumea devine interesată. Aceste lucruri legate de vaccinare, de cardurile bio, de cardurile biometrice, de cipuri, toate aceste lucruri ajung să înfierbânte atât de tare minţile românilor încât ele chiar îl fac pe român să fie puţin radical în privinţa aceasta. Şi totul se bazează pe dezinformare.
Pr. Hariton Negrea: În momentul de faţă, noi putem lupta împotriva acestei situaţii dificile. Cum i-aţi zis: carduri, paşapoarte biometrice, tot felul de microcipuri sau nanometrice sau biometrice începând cu rugăciunea. Rugăciunea şi relaţia cu Dumnezeu te trece pe lângă situaţie. Face Dumnezeu ceva...
Reporter: Nu pot coabita?
Pr. Hariton Negrea: Nu pot coabita pentru că lovesc în integritatea spirituală a omului.
Pr. Visarion Alexa: Biserica este un factor de echilibru şi de democraţie în societatea românească. Ea vine cu un mesaj echilibrat, un mesaj competent, iar unde nu este competentă Biserica nu se exprimă. Aşteaptă competenţele celorlalţi, care pot face lucrul acesta, să spun, o operă autorizată.
Competenţa Bisericii nu este una politică. Competenţa Bisericii nu este una medicală. Competenţa Bisericii nu este una militară şi nici geostrategică. Biserica are un alt mesaj. Biserica are grijă de sufletul omului şi vrea să îl poarte prin viaţa aceasta spre Împărăţia lui Dumnezeu.
Ioan Stanomir: Există întotdeauna în mintea celor care sunt predispuşi la fanatism un mecanism de descătuşare prin aderarea la aceste mişcări cu caracter salvaţionist. Ele oferă un răspuns simplu la problemele complexe.
Florin Zamfirescu și Grupul pentru România
Salvarea României este scopul promovat şi de Grupul pentru România, una dintre cele mai recente iniţiative naţionaliste de pe scena publică românească.
Florin Zamfirescu, purtător de cuvânt al Grupului pentru România: Ne-am întâlnit un număr de oameni care gândim aproximativ la fel: salvgardarea ţării. Şi atuncea, eu am devenit purtător de cuvânt aşa, pentru că ei au zis: "Hai, fii tu, că tu apari pe la televizor!".
Printre membrii fondatori se află actorul Florin Zamfirescu, fost candidat la alegerile parlamentare pe listele Partidului România Mare, şi activistul Cezar Avrămuţă. Acesta a devenit cunoscut, din 2012, drept stegarul dac care participă la toate protestele din Bucureşti. În 2015, după ce a ameninţat că se sinucide, stegarul a fost internat pentru scurt timp la Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia” din Bucureşti. La alegerile legislative din 2016, Cezar Avrămuţă a candidat fără succes din partea PRM Teleorman.
Cezar Avrămuţă, membru fondator al Grupului pentru România: Ne-am întâlnit un grup de români care au avut în gând şi în inimă un singur lucru: ce să facem pentru această ţară unde ne-am născut şi care a făcut, într-un fel, atâtea pentru noi. Şi, datorită studiilor să zicem, la mine, că asta s-a întâmplat, şi luptei din piaţă, că asta a fost, până la urmă, din 2012, când am ieşit împotriva sistemului, da, să luptăm, să schimbăm ceva, a fost datorită unei nevoi că ajunge.
Astăzi, cei doi se prezintă drept o alternativă la clasa politică actuală.
Florin Zamfirescu: „Voi, ultimi luciferi,/ Cu peri băloşi pe trupul hâd/ V-aud prin pomii fructiferi,/ Croncănitoare ca şi ieri,/ um paşteţi iarba cât de cât”. Zice un poet, Marin Sorescu. Aş putea continua, că e o pozie superbă. Da, omizile astea care ne mănâncă şi care, deci, sunt spijinite să acceadă în vârful puterii şi să ne conducă de-an boulea.
Grupul pentru România propune, printre altele, o nouă Constituţie, a cetăţenilor, şi un alt drapel, care să îmbine simboluri creștine cu cele dacice. Mitologia este de partea lor.
Florin Zamfirescu: E, astea sunt simbolurile noastre. Râdeţi cât vreţi sau cine vrea să râdă de asta. Dar chiar să ţi se pună mâna la gură, să te întrebe cineva, un tânăr ca tine, de ce apar astea? Păi, apar din incultura voastră! Ca să vă corectăm cât de cât.
Reporter: Apropo de dacopatie, spuneţi că limba dacă şi limba romană s-au format în paralel, ba mai mult...
Florin Zamfirescu: Păi, n-o spunem noi, domn'e. O spune Columna lui Traian, o spun nişte specialişti. Columna lui Traian nu are translator. Traian, când a venit aici, a zis: „Vin pe tărâmul strămoşilor mei!”. Dacii, poporul trac pe vremuri - nu fac eu istoria o face Daniel Roxin mult mai bine - poporul ăsta era extins în toată Europa şi a dat sâmburi pentru dezvoltarea altor popoare, până şi indoeuropenii.
Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice: Este important ca astăzi cetăţenii României să înţeleagă că salvarea nu se află în lucruri nebuloase. Se află în lucruri destul de concrete, de palpabile şi de la îndemâna multor societăţi, cum ar fi egalitatea în faţa legii, domnia legii, pluralismul, o anumită formă de încredere în capacitatea oamenilor de a dialoga.
Un punct important din programul Grupului pentru România este recuperarea pământului românesc vândut străinilor.
Florin Zamfirescu: Sunt subordonaţi altor comandamente!
Reporter: Cu ce scop?
Florin Zamfirescu: Crearea unui guvern unic, mondial.. Păi, Trump cu ce se luptă? Ce-a propovăduit şi-a câştigat alegerile Trump? Că se doreşte o uniformizare, un guvern mondial şi o sclavizare a întregii populaţii a globului
Cezar Avrămuţă: Investiţiile străine în România nu înseamnă decât 1%. Incredibil! Şi, totuşi, cu 1% controlează 90% din capitalul românesc. Ăsta e un jaf incredibil.
Rep: Sunteţi mândru că sunteţi român?
Florin Zamfirescu: Păi, eu sunt mândru că sunt român, pentru că în conştiinţa mea ştiu ce valori avem şi ce valoare are România. Dar să ne fie negate toate? Pornind de la rădăcină. Zbaterea noastră de a demonstra - a noastră, a celor care trăim acuma - că, totuşi, ne tragem dintr-un popor numeros, un popor eroic şamd este ridiculizată la maxim. Suntem făcuţi naţionalişti. Nu ştiu de ce ar fi conotaţii negative ale cuvântului naţionalist, când de fapt asta înseamnă patriotism. Iar patriotism nu însemnează ura pentru cei din jur.
Rep: Nu e, totuşi, o coincidenţă faptul că v-aţi născut în România?
Florin Zamfirescu: Păi, eu, când m-am născut, m-am gândit: mă nasc în România, că o să am de luptat cu nişte criminali şi cu nişte proşti. Şi nu mai vreau să tac. Nu vreau, nu pot să fiu oprit, pentru că sunt isterizat. Eu nu sunt isteric. Şi nici dezechilibrat mental. Eu sunt un om care şi-a făcut o meserie, a demonstrat, e profesor, am nişte argumente pentru normalitatea mea.
Fie că sunt ritualice şi amintesc de un trecut controversat, fie că au un substrat spiritual ori că îşi revendică o moştenire istorică milenară, mişcările naţionaliste au din ce în ce mai mulţi adepţi printre români. De la periferia scenei politice, în numele dreptăţii şi al credinţei, reînvie în România mitul naţionalismului salvator.
Florin Zamfirescu: „Hidra e atât de puternică încât ce încercăm noi acuma e mai... pentru minte ca să mai asculte. Nu mai putem, e inutil, e vândut, e terminat totul”.
Văd peste tot conspiraţii şi comploturi. Vor să salveze ţara de străini, politicieni, microcip-uri şi carduri de sănătate. Pentru toate problemele au însă soluţii radicale. Un reportaj special Din|interior despre cele mai pătimaşe grupuri naţionaliste din România.
