Motivul pentru care cercetătorii vor să dezgroape ADN-ul plantelor preistorice din adâncurile Arcticii

Data actualizării: Data publicării:
peisaj din arctica
Seceta este o problemă pentru culturile din întreaga lume. FOTO: Shutterstock

Cercetătorii vor dezgropa ADN-ul plantelor preistorice din adâncurile Arcticii pentru a vedea dacă acesta poate ajuta culturile moderne să facă față efectelor schimbărilor climatice, transmite Sky News.

Cercetătorii de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh lucrează cu oamenii de știință europeni pentru a analiza microbii din perioada paleolitică, când, ca și astăzi, planeta devenea mai caldă.

Echipa universității a primit 500.000 de lire sterline de la Horizon Europe, o inițiativă de cercetare științifică a Uniunii Europene, pentru a petrece patru ani examinând probe antice de sol extrase din adâncurile Arcticii în cadrul unui proiect numit Tolerate.

Ross Alexander, biolog molecular la Heriot-Watt, a declarat că cercetătorii „foloseau mostre din perioada paleolitică, în urmă cu aproximativ 100-200.000 de ani, deoarece planeta se încălzea atunci la fel ca acum”.

Scopul, a spus el, a fost „de a afla dacă plantele, solul și bacteriile din trecut pot ajuta culturile noastre actuale să supraviețuiască pe o planetă în schimbare rapidă”.

Seceta este o problemă pentru culturile din întreaga lume

„Seceta este o problemă pentru culturile din întreaga lume. Potrivit ultimului raport al Observatorului European al Secetei, 47% din UE se află în condiții de avertizare și 17% în stare de alertă. Producția de cereale scade cu până la 10% în unele zone”, spune el.

Echipa Heriot-Watt va testa mostre prelevate de oamenii de știință de la Institutul Alfred Wegener din Germania, pentru a vedea dacă ADN-ul poate ajuta bacteriile actuale să susțină plantele atunci când apa este insuficientă.

„Bacteriile joacă un rol imens în sănătatea plantelor. Acestea eliberează compuși care ar putea ajuta plantele să rețină umezeala în jurul rădăcinilor, să acționeze ca un adeziv pentru a ajuta la menținerea solului sau să ajute plantele să preia nutriția de care au nevoie, a mai spus Alexander.

„Sistemele agricole din întreaga lume se confruntă cu multiple probleme, inclusiv schimbările climatice. Accesul la aceste mostre antice este un bonus incredibil. Ar putea exista o bogăție uriașă de resurse biologice pe care le-am putea folosi pentru a îmbunătăți mediul nostru actual și viitor în întreaga lume”, a mai explicat profesorul Stephen Euston, expert în chimia alimentelor la Heriot-Watt.

Editor : B.C.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Pensia pe care o va încasa Traian Băsescu. Câți bani va lua fostul președinte, nimeni nu se aștepta la suma...
Digi FM
Richard Gere și Uma Thurman au făcut show la Cannes 2024. S-au distrat de minune la ședința foto pentru „Oh...
Pro FM
Regimul draconic pe care-l urmează Shania Twain ca să se mențină în formă. Artista are 58 de ani, dar arată...
Film Now
Brad Pitt și Ines de Ramon, gesturi de tandrețe în public. Și-au savurat cafeaua la o plimbare romantică pe...
Adevarul
Dilema incredibilă a unui român din Spania: „Am aflat că nu sunt tatăl copiilor mei, ce să fac?"
Newsweek
Ion Dichiseanu, adevăratul Don Juan al filmului românesc. A fost iubitul unei dive mondiale
Digi FM
Imagini cu erupţia vulcanului Ibu din Indonezia, pe fundalul fulgerelor
Digi World
De câte ori purtați o pijama înainte de a o pune în coșul de rufe? Cât de des ar trebui să spălăm hainele cu...
Digi Animal World
Modul inedit prin care se relaxează un porcușor de Guineea. Adoră ca stăpâna lui să-i cânte la pian
Film Now
Cum arată azi, la 83 de ani, Faye Dunaway, frumoasa blondă din "Bonnie and Clyde". Apariție rară cu fiul ei...
UTV
Cine este noua iubita a lui CRBL? Artistul a fost surprins in prezenta unei pustoaice la scurt timp dupa...