CFR Marfă vrea să intre în transportul pe apă

Cu succese relative pe uscat, ca să nu fim de-a dreptul răi şi să spunem eşecuri... deci cu succese relative, CFR îşi va încerca norocul şi pe apă. Cu partea de marfă. Şi nu e o glumă, e o ştire cât se poate de serioasă şi mai ales o mare oportunitate. Există un proiect de a moderniza doua nave ro-ro, feriboturi de marfă pe care le-au uitat Dumnezeu şi CFR-ul la cheu. Ar putea asigura legături pe Marea Neagră şi s-ar facilita mult transportul de mărfuri către Europa. E genul de transport folosit intens pentru a face legătură între Olanda şi marea Britanie sau ţările scandinave.

Ce a pățit un șofer care a chemat un urs să vină spre el

Un ieșean și-a dat fiul în judecată și i-a cerut înapoi banii dați pentru facultate

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 2 iunie

Val de aer tropical în toată țara

Cine sunt cei trei tineri luați de viitură în Italia

O femeie lovește cu mașina un motociclist cu care se certase în trafic

Atac cu cuțitul în orașul german Mannheim

Salarii mai mari din 1 iulie pentru aproape 1,8 milioane de români

Legătura istorică a CIA cu Bucureștiul și cum au capturat ideologii sovietici România

Intenţia este de a trage bani europeni pentru a reface navele, în cadrul proiectului Autostrada maritimă, prin care Bruxellesul vrea să dezvolte transportul pe apă pentru a degreva infastructura rutieră şi feroviară. Însă, în stilul mioritic, România ajunge cu întârziere. Un oficial european venit să discute proiectele a spus că a remarcat că la Marea Neagră nu se întâmplă nimic, este asemenea unei găuri. Negre.

România are posibilitatea de a atrage 75 de milioane de euro pentru dezvoltarea de proiecte la Marea Neagră. Feriboturile Eforie și Mangalia ruginesc de mai mulţi ani în portul Constanța Sud- Agigea. Cele două nave aduceau CFR Marfă un profit de două milioane de euro pe an când erau în uz şi asigurau legături cu Georgia sau Turcia.

Mihuţ Crăciun, directorul general al CFR Marfă: Începerea acestui trafic peste Marea Neagră ar însemna cel puţin o dublare a volumelor de containere care sunt tranzitate anual prin Portul Constanţa. Deci, vorbim de la aproape 700.000 de containere, la peste un milion şi jumătate de containere.

Se poate asigura astfel o legătură pe mare cu portul Batumi din Georgia şi de acolo cu noul Drum al Mătăsii și coridorul Transcaspian. Constanţa poate deveni un hub de intrare a mărfurilor în Europa şi de acolo se pot face legăturile cu marile oraşe port al Europei pe calea fluvială.

Pentru modernizare este luată în calcul chiar echiparea navelor cu noi motoare care să folosească gaz natural lichefiat.

În plan este construcţia unui terminal pentru acest tip de combustibil la Constanţa care poate fi folosit şi de camioane sau autobuze.

Brian Simpson, reprezentantul Comisiei Europene: Am văzut planul de dezvoltare a portului care se încadrează perfect în ceea ce dorim noi să facem şi acesta este cel mai important lucru.

Dan Tivilichi, directorul CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa: Sunt nave care nu pot sosi în Portul Constanţa pentru că nu pot fi alimentate cu acest tip de combustibil.

Deocamdată nu este un mare neajuns. Potrivit Bloomberg, anul trecut la nivel mondial erau în uz 70 de nave care foloseau drept combustibil gaz lichefiat. Însă sunt circa 350 în construcţie pentru că este considerat combustibilul viitorului în transportul naval. Gatul lichefiat este cu 20% mai ieftin decât carburantul folosit în mod obişnuit de nave şi cu 30% mai puţin poluant. Însă necesită investiţii mai mari la început. Costă cu 10 până la 25% mai mult vaporul echipat cu un motor care foloseşte gaz lichefiat. De pildă la un vas container de mare capacitate motorul costă cu 40 de milioane de dolari mai mult decât cel clasic.