Motivul pentru care cercetătorii vor să dezgroape ADN-ul plantelor preistorice din adâncurile Arcticii

Data actualizării: Data publicării:
peisaj din arctica
Seceta este o problemă pentru culturile din întreaga lume. FOTO: Shutterstock

Cercetătorii vor dezgropa ADN-ul plantelor preistorice din adâncurile Arcticii pentru a vedea dacă acesta poate ajuta culturile moderne să facă față efectelor schimbărilor climatice, transmite Sky News.

Cercetătorii de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh lucrează cu oamenii de știință europeni pentru a analiza microbii din perioada paleolitică, când, ca și astăzi, planeta devenea mai caldă.

Echipa universității a primit 500.000 de lire sterline de la Horizon Europe, o inițiativă de cercetare științifică a Uniunii Europene, pentru a petrece patru ani examinând probe antice de sol extrase din adâncurile Arcticii în cadrul unui proiect numit Tolerate.

Ross Alexander, biolog molecular la Heriot-Watt, a declarat că cercetătorii „foloseau mostre din perioada paleolitică, în urmă cu aproximativ 100-200.000 de ani, deoarece planeta se încălzea atunci la fel ca acum”.

Scopul, a spus el, a fost „de a afla dacă plantele, solul și bacteriile din trecut pot ajuta culturile noastre actuale să supraviețuiască pe o planetă în schimbare rapidă”.

Seceta este o problemă pentru culturile din întreaga lume

„Seceta este o problemă pentru culturile din întreaga lume. Potrivit ultimului raport al Observatorului European al Secetei, 47% din UE se află în condiții de avertizare și 17% în stare de alertă. Producția de cereale scade cu până la 10% în unele zone”, spune el.

Echipa Heriot-Watt va testa mostre prelevate de oamenii de știință de la Institutul Alfred Wegener din Germania, pentru a vedea dacă ADN-ul poate ajuta bacteriile actuale să susțină plantele atunci când apa este insuficientă.

„Bacteriile joacă un rol imens în sănătatea plantelor. Acestea eliberează compuși care ar putea ajuta plantele să rețină umezeala în jurul rădăcinilor, să acționeze ca un adeziv pentru a ajuta la menținerea solului sau să ajute plantele să preia nutriția de care au nevoie, a mai spus Alexander.

„Sistemele agricole din întreaga lume se confruntă cu multiple probleme, inclusiv schimbările climatice. Accesul la aceste mostre antice este un bonus incredibil. Ar putea exista o bogăție uriașă de resurse biologice pe care le-am putea folosi pentru a îmbunătăți mediul nostru actual și viitor în întreaga lume”, a mai explicat profesorul Stephen Euston, expert în chimia alimentelor la Heriot-Watt.

Editor : B.C.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Oprah Winfrey, internată de urgență. Care este starea celebrei prezentatoare TV
Digi FM
Cât plătește Nicușor Dan chirie pentru apartamentul din București: „Avem o cameră și două dormitoare la...
Pro FM
Dakota Johnson și Chris Martin, relație cu despărțiri și împăcări. Ce s-a aflat despre actriță și solistul de...
Film Now
Robert De Niro, îndrăgostit lulea de iubita lui cu 35 de ani mai tânără. Actorul nu s-a oprit din zâmbit în...
Adevarul
Rezultate alegeri locale 2024. Suceava: Tânărul care l-a învins pe Gheorghe Flutur. S-a înscris în PSD din...
Newsweek
Ce pensie primești la recalculare dacă ai muncit pe salariu mediu timp de 35 sau 45 de ani?
Digi FM
Anca Molnar, make-up artistul vedetelor, a murit la doar 35 de ani. Tânăra fusese diagnosticată cu o formă...
Digi World
Cel mai bun moment al zilei pentru a face sport pentru a scădea nivelul zahărului din sânge. E valabil mai...
Digi Animal World
Cum arată cu adevărat o furnică. Fotografia care a cucerit internetul: „E incredibil! Pare un monstru”
Film Now
Motivul real pentru care Jennifer Lopez și Ben Affleck și-au scos la vânzare conacul din Los Angeles...
UTV
(VIDEO) Manelistul Babasha a cantat la concertul Coldplay de pe Arena Nationala. Publicul a huiduit