România Furată | Centre de afaceri în orașe fără canalizare sau gaze
Dornici de tăieri de panglici, zeci de primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene au cerut bani europeni pentru a face în România centre expoziţionale sau de afaceri. Multe s-au ridicat în oraşe mici, în care stau goale, pe umerii bugetelor locale rămase cu povara întreţinerii lor. Cât ajunge, în realitate, să coste o investiţie menită să aducă bani, aflaţi marţi de la ora 21.00, la „România furată".
Mici buline roșii. Așa apar deseori orașele României pe hărțile sărăciei în Europa. Au mii de locuitori, dar puține locuri de muncă. Au titlul de oraş, dar le lipsesc asfaltul, canalizarea și gazul.
În căutare de bani europeni, primarii au luat calea românească: au cerut Bruxelles-ului centre de afaceri ca să facă, de fapt, drumul până acolo.
După nouă ani de finanțare europeană, tragem linie. Pentru Centrul de afaceri din Comarnic, primăria se împrumută de la bancă să întoarcă la Bruxelles banii decontați.
„Nu ştiu care a fost gândirea la momentul acela. Nu cred că au apărut firme foarte multe noi. Iar cei care au firmă au sediu în proprietăţile lor”, a spus primarul orașului Comarnic, Sorin Popa.
În alte orașe ale României, centrele care urmau să ridice mediul de afaceri se dovedesc cvasiinutile. Primarii așteaptă să treacă cinci ani, cât îi monitorizează Uniunea, ca să facă în locul lor corpuri de școală sau sedii de primării pe care le-au vrut din capul locului.
Cine a avut de câștigat din tăierea panglicilor, dar și cine plătește aflați marți seara, de la ora 21.00, la „România furată".
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
