Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară) a adoptat miercuri o lege care restrânge accesul mass-media la alegerile prezidenţiale din martie 2024, la care se aşteaptă ca actualul preşedinte rus Vladimir Putin să candideze pentru un nou mandat, relatează EFE.
Conform noii legi, la reuniunile comisiilor electorale vor putea fi acreditaţi doar jurnaliştii care au contracte de muncă cu instituţiile de presă corespunzătoare, ceea ce îi exclude pe liber profesionişti şi pe reporterii independenţi.
Totodată, numai jurnaliştii autorizaţi prin legislaţia în vigoare pot face fotografii şi înregistrări video în secţiile de votare, cu condiţia ca aceasta să nu influenţeze nici votul secret şi nici exprimarea voinţei populare.
În cazul garnizoanelor militare unde sunt instalate urne, mass-media trebuie să-şi coordoneze înregistrările cu comandanţii unităţilor menţionate.
În plus, potrivit documentului, site-urile al căror acces este restricţionat de către autoritatea rusă de reglementare a mass-media (Roskomnadzor) nu pot fi folosite pentru desfăşurarea propagandei electorale, adică toată presa independentă.
Potrivit opozanţilor Kremlinului, aceste măsuri vor limita drastic acoperirea independentă a alegerilor de către mass-media.
Redactorul-şef al publicaţiei „Novaia Gazeta”, Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a estimat că peste 300 de instituţii media au fost închise de autorităţi, majoritatea de la începutul războiului cu Ucraina în urmă cu 20 de luni.
Acum o lună, Putin a asigurat că nu va face publică decizia sa definitivă cu privire la înaintarea candidaturii sale până când Comisia Electorală Centrală (CEC) nu va anunţa până la sfârşitul anului data exactă a alegerilor prezidenţiale.
Liderul comunist Ghennadi Ziuganov a declarat săptămâna aceasta că data alegerilor prezidenţiale ar putea fi stabilită la mijlocul lunii decembrie.
Comisia electorală de la Moscova a anunţat deja că zeci de milioane de ruşi vor putea vota electronic la alegerile prezidenţiale, un instrument fraudulos în opinia opoziţiei extraparlamentare.
După controversata reformă constituţională din 2020, Putin ar putea rămâne la Kremlin pentru încă două mandate prezidenţiale de câte şase ani fiecare, până în 2036, notează EFE, potrivit Agerpres.
La jumătatea lunii august, justiţia rusă a ordonat arestarea şefului principalului observator independent al alegerilor din ţară, Golos, în încercarea de a împiedica organizaţia să monitorizeze alegerile prezidenţiale din 2024.
Editor : Liviu Cojan
