BIZIDAY | Trenuri propulsate de vânt

După 19 ani, vor exista din nou trenuri directe București-Giurgiu. Cât va dura o călătorie

Ce a pățit un șofer care a chemat un urs să vină spre el

Un ieșean și-a dat fiul în judecată și i-a cerut înapoi banii dați pentru facultate

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 2 iunie

Val de aer tropical în toată țara

Cine sunt cei trei tineri luați de viitură în Italia

O femeie lovește cu mașina un motociclist cu care se certase în trafic

Atac cu cuțitul în orașul german Mannheim

Salarii mai mari din 1 iulie pentru aproape 1,8 milioane de români

Lungimea căilor ferate din Olanda este de aproape 6.000 de kilometri şi jumătate dintre trenurile care circulă în ţară sunt alimentate cu energie produsă în parcurile eoliene. Prin urmare, proiectul Căilor Ferate Olandeze ca până în 2018 să folosească exclusiv energie eoliană pe calea ferată pare destul de realist.

Interesant este că planul prevede ca viitoarele instalații să aparțină căilor ferate și, pe termen lung, există și posibilitatea că instituția să vândă curent electric. Calculat la oră, oficialii spun că trenurile ar avea nevoie de aceeași cantitate de energie pe care o folosește în medie capitala Amsterdam. În plus, va exista și un sistem de interconectare, căci oricât de ieftină este energia eoliană, are un mare minus. Depinde de cum bate vântul, ceea ce înseamnă că e nevoie de altă sursă de energie, mai mult sau mai puțin regenerabilă.

Prin urmare, Căile Ferate Olandeze vor lua la nevoie curent din Danemarca, Belgia sau din Suedia. Danemarca, de exemplu, are perioade ale anului în care produce 140% din necesarul de energie electrică doar cu ajutorul vântului și excesul îl exportă în țările vecine.

Proiectul olandezilor poate părea inovator, dar nu este primul de acest fel. În Belgia, un tren care circulă pe un traseu de aproape 60 de kilometri funcţionează încă de acum patru ani cu energie solară. Curentul electric produs ajunge și pentru gara din Anvers, iar investiția în cele 16.000 de panouri solare a costat acum patru ani peste 17 milioane de euro.

În teorie, astfel de soluții s-ar putea aplica și în România, în special în Dobrogea, zonă care se pretează foarte bine pentru instalarea centralelor eoliene. Există însă câteva probleme. Un parc eolian de dimensiuni mari nu are nevoie de prea mulți angajați, așa că există riscul ca acest tip de energie să producă șomeri. În al doilea rând, e discutabil cum ar putea Căile Ferate Române să administreze astfel de instalații, în condițiile în care furtul de componente reprezintă o mare problemă și acum.