De când va plăti CFR despăgubiri pentru întârzierea trenurilor
Abia în 2024 ar putea cei care circulă pe calea ferată să ceară despăgubiri pentru întârzierile trenurilor. Un proiect de hotărâre de guvern propune ca legislaţia europeană să nu intre în vigoare în 2019, aşa cum era prevăzut, ci abia cinci ani mai târziu. Motivul: infrastructura feroviară nu e pregătită pentru viteze mai mari. În prezent, primesc banii înapoi pe bilet pentru întârzieri doar cei care reclamă întârzieri mari pe rutele internaţionale.
Sosirea la destinaţie cu întârzieri de zeci de minute e o obişnuinţă pentru cei care călătoresc pe calea ferată. Oamenii nici măcar nu se mai revoltă.
Călător: Nu am fost deranjat pentru că acest tren cu care vin e cu parcurs de noapte pe ambele sensuri și practic stai relaxat, te odihnești.
Reporter: Care a fost cea mai mare întârziere?
Călător: Și de aproape o oră.
Călător: Am stat 4 ore. A trebuit să sune cineva în Gara de Nord.
Dacă în România ar fi fost în vigoare regulamentul european care protejează pasagerii, CFR Călători şi cele trei companii feroviare private ar fi trebuit să plătească pentru minutele pierdute. Un sfert din preţul biletului pentru întârzieri de până în două ore şi jumătate din costul călătoriei, în cazul în care trenul ajunge la destinaţie cu mai mult de două ore întârziere. Sau chiar restituirea integrală a banilor plus o noapte de cazare la hotel, în cazul în care călătorul pierde, din cauza întârzierii, ultimul tren de legătură din acea zi în direcţia dorită.
Dacă luăm în calcul o rută aglomerată cu o distanță de peste 150 de kilometri, la o întârziere de peste o oră CFR ar trebui să returneze aproximativ cinci mii de lei călătorilor. În cazul unor rute mai lungi, suma se poate dubla sau tripla.
Într-un an, trenurile din România strâng, în total, peste două milioane de minute întârziere. Iar situaţia nu se va schimba prea mult nici cu o nouă prelungire a aplicării legislaţiei europene, dacă nu se fac investiţii, spun sindicaliştii.
Rodrigo Maxim, lider sindical Federaţia Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România: Nu, nu vom fi gata, va fi poate mai rău ca acum, vom micşora calea ferată. Noi propunem Guvernului României să facă o strategie pe cinci ani în care vine clar şi spune: „Asta facem noi în cinci ani şi punem infrastructura feroviară, o facem funcţionabilă şi să nu mai fie întârzieri”.
În România, din cauza infrastructurii vechi, trenurile circulă, în medie, cu 45 de kilometri la oră. Cea mai mare viteză, de 160 de kilometri la oră, se poate atinge doar pe liniile care leagă Capitala de Constanţa şi de Câmpina.
Despăgubiri pentru întârzierea trenurilor în Uniunea Europeană
- 60-119 minute: 25% din preţul biletului
- Peste 120 minute: 50% din preţul biletului
- Pierderea ultimei legături feroviare: 100% din preţul biletului + cazare la hotel de 3 stele
Sursa: regulament european
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
