Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, susţine, într-o scrisoare adresată conducerii Academiei Române, că renovarea Bojdeucii lui Ion Creangă s-a făcut cu restauratori avizaţi. Reacţia vine după ce Academia a criticat lucrările, spunând că „procesul de restaurare a fost pervertit de o viziune înclinată spre modernizare excesivă, cu totul nepotrivită pentru a conserva atmosfera de odinioară”.
Costel Alexe afirmă că Bojdeuca a mai trecut prin alte cinci procese de renovare sau restaurare, ultimul având loc în anul 1984, când au fost înlocuite elementele structurale.
Şeful CJ Iaşi precizează că, în ceea ce priveşte restaurarea actuală a Bojdeucii, soluţiile arhitecturale şi tehnice alese au urmărit consolidarea clădirii în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice, potrivit News.ro.
Alexe a declarat că lucrările de intervenţie s-au făcut cu restauratori avizaţi şi că s-au folosit atât materiale, cât şi tehnici tradiţionale în procesul de restaurare. El adaugă că proiectul a fost realizat în conformitate cu planurile avizate în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice şi respectă condiţiile de execuţie impuse de autorităţile competente.
„Pe această cale, invit membrii Biroului Prezidiului Academiei Române la evenimentul ce va marca redeschiderea Ansamblului muzeal, nădăjduind că experienţa imediată cu universul literar pe care îl conservă Bojdeuca va fi mai grăitoare decât fotografiile de pe Internet sau alte surse neavizate de informare pe care le-aţi folosit pentru a vă întemeia opinia formulată în scrisoarea pe care mi-aţi adresat-o”, a spus Alexe.
Biroul Prezidiului Academiei Române a spus în urmă cu două zile, într-o scrisoare deschisă adresată şefului CJ Iaşi, că a luat act de faptul că lucrările de renovare a primului muzeu literar din ţară, Bojdeuca lui Ion Creangă, au fost încheiate, dar că „din nefericire procesul de restaurare a fost pervertit de o viziune înclinată spre modernizare excesivă, cu totul nepotrivită pentru a conserva atmosfera de odinioară, farmecul simplităţii şi marca imediat recognoscibilă pentru cititorii povestitorului humuleştean”.
„Casa de acum, renovată dincolo de limita kitsch-ului, a amuţit şi şi-a pierdut căldura. Ea nu mai vorbeşte despre o epocă importantă pentru memoria noastră culturală. Însemnele identitare au dispărut. Adânca tristeţe şi justificata revoltă a oamenilor de bun simţ izvorăsc din constatarea că o epocă a marilor libertăţi şi a unei incredibile expansiuni tehnologice pare să pună în primejdie multe vestigii ale culturii şi istoriei românilor, simboluri care au supravieţuit atrocităţii războaielor, calamităţilor naturale şi regimului comunist.
Din nepricepere, cu greşită înţelegere a ceea ce înseamnă activitatea de restaurare şi conservare – nu îndrăznim a duce, decât cu jumătate de măsură, gândul mai departe – cu rea intenţie, astfel de „proiecte de restaurare“ acţionează ca forme de atentat latent, dar sigur de distrugere iremediabilă a valorilor patrimoniului naţional. Prin urmare, facem apel la dumneavoastră, Domnule Preşedinte, să întreprindeţi tot ce se poate pentru ca Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău să revină la autenticul său şi să rămână un simbol identitar românesc, un reper distinct al spiritului locului şi, deopotrivă, o atracţie culturală deosebită”, a scris conducerea Academiei Române.
Editor : M.B.
