Astfel de acţiuni de voluntariat pentru o natură curată nu mai sunt de mult o noutate pentru România. Mai puţin comun, însă, este să vedem oameni de afaceri, investitori sau primari cum adună, cot la cot, gunoaiele lăsate în urmă de turişti sau de localnici.
Radu Timiş, preşedintele unei companii: „Facem curat, de fapt, în jurul nostru, în mintea noastră, în tot ceea ce atingem, astfel încât să reuşim să ne facem o viaţă mai bună, să învăţăm să trăim în colectiv, să cooperăm”.
Cei implicaţi în această acţiune spun că sunt adepţii unei filozofii japoneze, numită KAIZEN. Aceasta reprezintă o metodă eficientă de educaţie prin curăţenie pentru creşterea cooperării şi a spiritului civic.
Reprezentantul unei companii din Japonia: „Vin din Kyoto, unde noi facem astfel de acţiuni săptămânal, în comunitate”.
Metodele KAIZEN au la bază concepte simple: separarea a ceea ce este util de ceea ce este inutil, curăţenia propriu-zisă şi ordonarea obiectelor utile păstrate. Cei care le respectă ajung să se schimbe ei înşişi.
Julien Bratu, preşedintele KAIZEN Institute România: „Am observat că întreprinderile care fac KAIZEN schimbă mentalitatea oamenilor, o mentalitate a performanţei, a curăţeniei, a lucrului bine făcut”.
Şi un grup de elevi de la liceul din Buşteni a dat o mână de ajutor.
Elevă: „În primul rând responsabilitatea faţă de mediu şi munca în echipă ne ajută foarte mult”.
În urma acţiunii de azi, voluntarii au adunat din zona telecabinei Buşteni circa 500 de kilograme de gunoaie.