Capitala României va fi afectată, și ea, de către schimbările climatice și creșterea per total a temperaturilor, ca urmare a nivelului ridicat de emisii de gaze cu efect de seră. În anii 2070, clima din această zonă va fi uscată și cu mai multe zile toride, potrivit unei simulări făcute de National Geographic.
În simularea publicată de National Geographic, sunt luate în calcul cele mai negre scenarii.
Datele sunt furnizate de Comisia Interguvernamentală pe Schimbarea Climatică, care identifică diferitele scenarii climatice, bazându-și estimările pe creșterea cantității de gaze cu efect de seră emise în atmosferă.
Bucureștiul este într-o zonă de climă continentală, fără sezon secetos sau veri toride.
O zonă climatică este o arie a planetei cu caracteristici distincte în ceea ce privește precipitațiile, temperatura și sezoanele. Fiecare zonă arată și se simte într-un anumit fel datorită tipurilor definitorii de vreme și a vieții florei asociate.
Zonele de climă continentală, aflate în mod obișnuit la distanță una de alta și neafectate de oceane, se găsesc în general în mijlocul marilor continente. Regiunile de lângă oceane tind să aibă oscilări de temperatură moderate de vremea din apropiere. Zonele continentale au oscilații mari între sezoane, precum și schimbări dramatice ale vremii în fiecare sezon. Sezoanele și zilele calde pot deveni fierbinți iar cele reci, geroase.
Aici, precipitațiile au loc destul de constant de-a lungul anului și nu există vreun sezon pronunțat umed sau uscat.
O caracteristică definitorie a acestei zone este o vară caldă, cu temperaturi medii de peste 22 de grade Celsius în cele mai toride luni. Iernile sunt reci, cu temperaturi medii, cel puțin într-o lună, sub zero grade, iar sezoanele sunt clar definite. O mare parte din jumătatea Vestică a SUA și Japonia se află momentan în această categorie.
Până la sfârșitul secolului, condițiile în București se pot schimba într-atât că se va afla într-o zonă climatică nouă: o zonă de stepă rece, aridă.
Climatele aride sunt exact cum sună, uscate. În aceste arii, ploaia și zăpada cad pe pământ însă se evaporă sau sunt folosite rapid și aproape în întregime de plante. Este mai puțină apă care intră în circuit decât cea care iese. Acea uscăciune definește întreaga experiență a acestor regiuni, care pot varia foarte mult în temperatură.
Stepa este ceea ce rezultă când un deșert își ia destulă apă pentru ca plantele să crească în abundență. Astăzi, aceste regiuni sunt acoperite de pajiști, precum preeriile nord americane cu iarbă înaltă sau câmpiile înalte ale Mongoliei.
În stepa rece, temperatura medie scade sub punctul de îngheț pentru cel puțin o lună în fiecare an. Aceste arii se găsesc de obicei mai la nord. Vegetația acoperă mai mult teren decât în zonele de deșert însă clima uscată nu oferă destulă apă pentru copaci sau plantele mari lemnoase pentru a supraviețui.
O modalitate de a ne da seama cum Bucureștiul va fi în viitor este să-l comparăm cu un loc în care deja sunt astfel de condiții climatice. Astfel, până în anii 2070, Bucureștiul va fi mai mult precum este astăzi așezarea Thal, aflată în Pakistan, în ceea ce privește temperatura, tipul de precipitații și caracterul sezonier.
În acest scenariu, Capitala României va avea, în anii 2080, 68 de zile cu peste 35 de grade Celsius, conform estimărilor. De asemenea, cantitatea de precipitații va scădea până în anii 2070, în special în timpul verii.
București se află în categoria de risc mediu, în ceea ce privește vulnerabilitatea la schimbările climatice, iar România este mai puțin pregătită decât alte state să se adapteze la aceste condiții.
Redactor: Alexandru Costea
